Nu am fost la plajă de mult timp. De vreo 5-6 ani. Poate chiar mai mult, deoarece nici nu-mi aduc aminte exact. Ce e amuzant e că atunci când cineva află că nu am fost de atâta amar de vreme la plajă rămâne surprins, iar gradul de surprindere creşte direct proporţional cu distanţa de mare.

Îmi place marea? Da! Îmi place să mă duc pe malul mării sau pe faleză dar ori noaptea (ori cu cineva alături ori singur) ori primăvara/toamna când e pustie plaja. De ce aşa? Sunt dezgustat de ţăranii veniţi de prin toate colţurile ţării, de grasele care prefer să le sar decât să le ocolesc, de jegul de pe malul mării.

În copilărie mergeam la plajă cu bunica mea, iar când părinţii îmi spuneau că nu au fost la plajă de ani buni nu-mi venea să cred, dar iată cum istoria se repetă, iar, peste câţiva ani când voi avea copii presimt că se va întâmpla la fel…

Nu mă mai întrebaţi dacă vin la plajă, vă rog eu, deoarece veţi primi fix acelaşi răspuns: NU!