Voi încerca să gătesc în fiecare zi (sau cel mult o dată la două-trei zile) câte unul-două feluri de mâncare, astfel încât să-mi dezvolt ceva mai bine acest skill. Că voi posta sau nu pe blog, rămâne de văzut. Să purcedem…

Pui marinat cu lemongrass

Așa cum am menționat ieri, azi am făcut pui marinat cu lemongrass. Tehnic vorbind, l-am făcut de aseară (l-am pus la marinat), azi ocupându-mă de prepararea termică. Și cum se prepară puiul mai bine dacă nu la grătar? Grătar care arată aproximativ așa (poza e luată de aici).

Așadar, rețeta este luată de aici, singurele modificări fiind că am pus piept de pui (deh, South Beach ) și mai puțin lemongrass decât trebuia. Rezultatul? Bun, dar gustul sosului de soia era predominant. Morala? Data viitoare pune mai puțin, bă!

Cum trebuia să pun și ceva lângă pui, am făcut și un…

Sos Tzatziki

• O cană de iaurt cu grăsime 0.1% (zuzu cu cheiță complet idioată ce n-o pot deschide decât cu un cuțit);
• Am umplut trei sferturi dintr-o cană cu juma’ de castravete tocat mărunt-mărunt;
• O roșie medie, tocată la fel de mărunt;
• Trei căței de usturoi tocați mărunt (da, mai mărunt decât legumele!)
• Două-trei linguri (la ochi, desigur!) de ulei de măsline;
• Zeama de la un sfert de lămâie (în rețeta originală era oțet alb, dar unde nu e… improvizăm);
• Vreo trei firicele de mărar, tocate mărunt;
• Puțină sare, piper și câteva frunze de mentă și busuioc.

Toate amestecate, au dat cel mai bun sos tzatziki mâncat de mine!

Și cum până acum am făcut tot felul de mâncăruri… exotice, „mâncabile” pe moment, am zis că e cazul să încerc o mâncare adevărată, ceva din care să mănânc și a doua zi. Prin urmare, m-am apucat să fac ardei umpluți. Evident că m-am abătut de la rețeta inițială

Citind în grabă, n-am băgat de seamă că sucul de roșii NU se pune în compoziția inițială. Și nici verdeața. Și nici făina. Și le-am pus în compoziție… Dar nu fu bai, că am mai pus și niște bulion, niște apă, câteva foi de dafin, am mai pus sare (dar tot n-am pus destulă; aparent am o problemă cu dozajul condimentelor: când e prea picantă, când prea nesărată), am mai pus și făină și am băgat la cuptor. În numai un sfert de ceas, toată casa mirosea a ardei umpluți. Am întors ardeii (să nu se supere) pe cealaltă parte, am mai lăsat vreo 30 minute și… gata.

Mâine

Mâine n-am nici cea mai mică idee ce urmează, mai ales că cei opt ardei rămași sunt suficient de voluminoși pentru a mă liniști pentru cel puțin trei zile. Probabil va fi o salată ușoară, nu știu…