Cu vreo două săptămâni în urmă, poate chiar mai puţin, am primit cadou nişte Modelino. Pentru cei ce nu ştiu, Modelino este un balon umplut cu un praf alb. Nu cocaină, ci un fel de făină. Nu ştiu dacă este făină, dar… esenţial este că este umplut cu un praf ce permite jucăriei să fie modelată în fel şi chip, de unde şi numele. Oricum, este o chestie foarte inspirantă ce mă ajuta (nu mă mai ajută) să mă concentrez dar şi să-mi descarc nervii.

De ce am spus că nu mă mai ajută? Pentru că, acum două zile, modelino roşu a cedat. S-a spart. Mi s-a umplut camera de praf alb. Şi masa. Implicit şi tastatura. Dumnezei, Cristoşi, diverşi sfinţi, multe mame, etc. M-am resemnat, am luat frumuşel aspiratorul şi am început să aspir, înainte să vină cineva la mine şi să mă creadă droghist. După doar 30 minute, totul era ca nou, masa curată, covorul arăta ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, la fel şi tastatura.

Astăzi, în schimb, tastatura mea a avut parte de un tratament mai… lichid: una bucată pahar cu cola. Plin. S-a vărsat accidental pe tastatură. Din fericire eram într-o stare de calm ce m-a uimit chiar şi pe mine, şi, în timp ce Andy râdea de nu mai putea, eu încercam din răsputeri să şterg sucul de pe masă, tastatură, etc. De această dată nu s-a rezolvat cu aspiratorul, astfel încât am desfăcut tastatura bucăţi, am deşurubuat atât de mult că mă doare mâna şi acum, am spălat, am re-spălat, am clătit iar acum tastatura (sau o mare parte din ea) e la uscat iar mâine, cel mai devreme, vei afla dacă mai trăieşte.

Între timp, eu stau cu o tastatură mai veche ce a primit şi ea, la rândul ei o porţie zdravănă de suc. Dar, ea a avut parte de Cappy. Atunci m-am crizat rău de tot, dar… Cum atunci nu aveam altă tastatură şi aveam şi ceva de terminat, am avut tot dreptul

Mai jos iată o poză cu tastatura desfăcută: