Aseară s-a încercat un meci Rapid-Steaua. Spun că s-a încercat, deoarece meciul a fost anulat din cauza suporterilor înflăcăraţi, Steaua câştigând la masa verde cu 3-0.

Azi, în timpul micului dejun (îi spun mic din politeţe, el este uriaş ) mă uitam la TV şi pe toate posturile de televiziune se discuta invariabil despre acest lucru, peste tot încercându-se o explicaţie. Să spicuim câteva:

• arbitrul era stelist deoarece în tinereţile lui a jucat la Steaua la juniori. So what? Şi-a aruncat el ceva în cap şi a zis: „hmmm, sunt prea prost şi mă lovesc singur. ia să opresc meciul!”? NU!
• au fost indentificaţi patru huligani* iar „vechii” galeriei spun că aceştia sunt feţe noi. Adică galeria Stelei are suporteri sub acoperire. Da, sigur…
• arbitrul s-a întâlnit cu nu ştiu cine la o benzinărie şi a aranjat meciul. Eu dacă aş fi arbitru şi aş vrea să aranjez ceva, aş face-o într-un mod în care nu aş intra în contact cu diferite corpuri contondente.
• americanii nu au „pescuit” nimic la Rowsell în ‘47 (parcă). Nu are legătură cu cele de mai sus, dar simţeam nevoia s-o spun

Ar fi trebuit să specific, înainte de toate, nu sunt microbist. De fapt, fotbalul mi se pare ceva foarte plictisitor (bine, mai jucam în tinereţe Fifa ) şi inutil de bine plătit. Cu toate astea nu pot să nu observ situaţia hilar-penibilă creată în jurul unui eveniment ce denotă faptul că galeriile echipelor de fotbal s-au născut mult prea târziu. Nu ştiu care echipă e mai bună (dacă s-ar fi terminat meciul pe bune, poate am fi aflat), dar cert este că unor echipe ar trebui să le fie ruşine cu suporterii.

Ai echipă? Ai valoare? Moare duşmanii? Femeile „e” prinţese? Barosanii aruncă cu banii? Noi facem galerie! Nu câştigă echipa deoarece e praf şi nu e capabilă să joace pe teren? Nu-i bai! Noi purtăm meciul nostru din (în) tribune! Luăm la bătaie galeria echipei adverse, rupem scaune (Me Tarzan, You Jane!), rupem capete, aruncăm cu suporterii în arbitrii, etc. În general cam tot ce e nevoie pentru a câştiga un meci.

Desigur, aici se încadrează şi ăia care joacă diverse jocuri pe consolă sau calculator şi dintr-un motiv invariabil (they suck!) pierd şi se răzbună pe gamepad, tastatură, mouse. Cunosc cazuri în care se dădea vina pe gamepad

* le spunem huligani. Termenul potrivit ar fi suporter care nu acceptă că echipa adversă e mai bună…

edit: văd că şi Avionaru’ a scris  ceva asemănător…

Din câte am observat pe unde am fost, oamenii refuză să gândească şi să acţioneze constructiv, aproape în fiecare loc existând dovezi pentru asta. Hai să vedem de ce zic asta:

• Ascensoarele. Sau lifturile, cum preferi să le spui, sunt dovada că într-un bloc locuiesc şi copii teribilişti. Ferestre sau oglinzi sparte, pereţi tatuaţi cu diverse simboluri şi nume, butoane lipsă sau arse cu bricheta, etc.
• Autobuzele, microbuzele, tramvaiele şi cam tot ce ţine de transport în comun nu au putut scăpa acestui val, astfel încât avem şi aici geamuri zgâriate, tapiţeria scaunelor ruptă şi nelipsitele tatuaje cu markerul.
• Străzile. Ehee, aici sunt multe de zis… Am văzut bunici de mână cu nepoţii ce îi îndeamnă pe aceştia să arunce gunoaiele pe jos. Desigur, am văzut şi oameni îmbrăcaţi la costum, întrun E Class ce îşi aruncă paharul de cafea pe geam. Am mai văzut ţărănoi ce aruncă PET-uri pe geam, în mijlocul câmpului. Am văzut şi ţigani ce nu numai că răscolesc în gunoaie, dar le şi împrăştie în toate părţile. Aceştia din urmă ar trebui bătuţi fără niciun pic de milă deoarece ei locuiesc în oraşe pe banii noştri (doar nu-i controlează fiscul..) nepăsându-le de ce se întâmplă în jurul lor.

După o scurtă trecere în revistă a fenomenului, stau şi mă întreb: care dracu o fi plăcerea de a distruge un bun comun? Eh, dacă nu plătesc, de ce să-mi pese? Păi, în primul rând, plăteşti. Tu sau părinţii tăi plătitori de impozite. În al doilea rând, chiar dacă nu-ţi pasă, nu înseamnă că trebuie să distrugi. Mie dacă nu-mi pasă de o persoană, nu mă duc s-o omor…

Are cineva o explicaţie logică?

Și iată că mini-vacanța mea la Iași e terminată și mă aflu în TGV-urile CFR. Cred că deținem record european (dacă nu mondial) de viteză. Mică. Am mai spus-o și o mai spun: 9 ore juma pentru 450km e cam mult. La fel și 5 ore pentru Ct-Buc.
Păreri și impresii despre a doua mea vizită la Iași:
- au maxi taxi. Avem și noi, dar ale lor opresc doar în stații;
- au cocălari în maxi taxi. Din fericire beat-box-urile anilor ‘80 nu mai sunt la modă. Din păcate, sunt telefoane cu MP3.
- dacă adunăm toate universitățile la un loc, populăm vreo patru cartiere constănțene. Cel puțin.
- au o pizza foarte bună la Mama mia (parcă) și o shaworma la fel de bună în Tudor;
- au o fântână mișto rău pe un perete din Mall-ul din Tudor;
- au un magazin și un restaurant cu nume rezonant : Cornelius
Când am plecat spre Iași, o vecină de compartiment a început să se închine și să se roage. Probabil la Dzeu. Mă mânca limba să-i spun că pentru a ajunge în siguranță, s-ar ruga mai bine de mecanic…
Lângă tipă, un gras. Da’ gras frate, că a intrat în compartiment într-o parte și ocupa două locuri. După ce a completat integrame vreo 30 min, a început să se uite la mine salivând. A coborât la Cernavodă, înainte ca foamea să-i sucească mințile…

Acum sunt iar pe drum, dar spre Constanța, unde gândurile mele date de insomnii în care eram curios de instrucțiunile de folosire ale gelului de duș se concretizează la un nivel inimaginabil. Iar asta deoarece îmi dau seama că nici săpunurile nu au instrucțiuni de folosire…
În Iași s-a urcat un moldovean desprins din bancurile cu moldoveni ce nu avea bilet, dar se mândrea cum sparge semințe și că mai bine dă la nas mai puțin. Țeapă. Nașu’ l-a dat jos la prima stație
Deja mă dor degetele de cât am scris (nu e foarte comodă o tastatură de telefon), dar dacă îmi aduc aminte de alte chestii și am semnal, mai scriu.
Btw, asta e însemnarea nr. 500

Unde e logica în a-ți face rată/leasing (sau ce sistem de împrumut bancar mai există) pentru a cumpăra o mașină super puternică (căreia îi mai faci și chip tuning) la care vei plăti în fiecare lună trei sferturi din veniturile tale și cu care nu vei face altceva decât să te duci la muncă și poate, o dată la două luni te duci la pădure cu niște prieteni?

Am un vecin care și-a luat un BMW seria 7. Nou. Este superb. Înainte de ăsta, a avut un Passat, timp de vreo 4 ani. Ambele mașini sunt folosite la polishat. Adică se ia burete pentru polish (pâslă, sau ce naiba este), și se freacă mașina folosind o pastă specială. Toată ziua, zi de zi. Din când în când, facem și un tur de cartier, că benzina (dar și motorina) sunt scumpe și nu ne mai permitem să dăm banii pe toate mofturile.

Îți iei o mașină luxoasă pentru ce? Să agăți femei? Hai las-o, că nu plătești 500€/lună pentru a ieși o dată pe săptămână la agățat. De banii ăștia de duci la curve și tot ieși mai ieftin. Hai facem un mic exercitiu de imaginație și să presupunem că îți iei ditamai balena pentru a-ți găsi jumătatea în viață. Dacă ai probleme financiare după X ani, ar trebui să te aștepți să te lase jumătatea cu ochii în soare deoarece ea nu se mai simte în siguranță cu tine?

Mai este o categorie un pic specială. În care intră cei ce vor cu tot dinadinsul să facă „overclock” la motor, storcând fiecare căluț (ponei?) putere în speranța că…. Că ce? Te vei duce la curse cu mașina? Vei avea mai multă putere să te înfigi într-o altă mașină sau un stâlp/perete? Vei putea face depășiri mai riscante? Dacă tot vrei să-i faci tuning extrem, de ce dracu nu îți iei un McLaren cu 1000CP ? E prea scumpă? Nu-i nicio problemă! Faci leasing…

În mod normal, oricine ar crede că sunt oamenii. Parțial adevărat, deoarece oamenii au o sub-specie: cei care sunt oameni doar pentru că sunt bipezi, omnivori și seamănă foarte mult cu cei din jurul lor. Nu prin gesturi, nu prin fapte. Doar prin aspect.

Unii se consideră cul dacă ies din casă îmbrăcați într-un fel ciudat. Alții, dacă își taie venele. Nu am nimic cu ei, nu ma deranjează. Dar, din păcate, mai sunt și cei ce se cred cul dacă torturează. Fie alți oameni, fie animale. Pe aceștia din urmă i-aș arunca într-un paper shredder (nu știu cum s-ar traduce) supradimensionat, fix pentru ei. De ce? Urmărește următorul film.

(Mai mult…)