Că tot sunt invitat la o nuntă în viitorul apropiat (şi spre dezamăgirea unora NU e nunta mea), mă gândeam la un obicei care este un pic dubios şi neînţeles pentru mintea mea. Îngustă din punctul ăsta de vedere.

Aşadar…

Evident, nu te poţi duce la toate nunţile la care eşti invitat. Nu ai timp, nu ai bani sau pur şi simplu nu ai chef să te duci pentru că nu îi suporţi faţa mirelui. Este irelevant motivul. Important este că NU te duci. Şi atunci… Care e soluţia? Pui nişte bani într-un plic (cu cât mai mare, cu atât mai bine, nu?) şi printr-o metodă sau alta, o trimiţi cuplului (ne)fericit. Până aici nimic greşit nu?

Well…

Majoritatea cuplurilor care fac nuntă NU o fac pentru bani. De asta sunt convins. Deoarece majoritatea „darurilor” vor ajuta la plata organizării nunţii propriu-zise, în final rămânând o sumă direct proporţională cu numărul de invitaţi şi pătura socială din care fac parte, raportul costuri totale / venituri totale rămânând relativ constant.

Majoritatea cuplurilor fac nuntă pentru invitaţi. Să vină, să se simtă bine, să danseze, and so on. Dacă trei sferturi din invitaţi ar trimite plicuri ce s-ar întâmpla? Da, mirii vor avea o sumă mai mare la final. Dar… Cu câtă plăcere îşi vor aminti de nunta lor?

Iată că o nouă săptămână a început. Cum altfel dacă nu făcându-mi draci? Păi… Să le luăm într-o oarecare ordine…

• Frigiderul mi s-a stricat acum o săptămână. Am sunat la Arctic, mi-au zis că luni la 10 o echipă este la mine. Ori ei trăiesc după ora din mijlocul Atlanticului ori au întârziat. Pentru că e aproape ora 3 PM şi ei tot n-au apărut. Mai aşteptăm…
• Interex. Constanţa. Căldură mare. O tanti iese din magazin, face câţiva paşi, îşi ia sacoşica din cărucior şi merge mai departe lăsând căruciorul în mijlocul parcării. Şi uite ai dracu ăştia de la Interex cum nu au şi ei grijă de parcare… Nu e mai bine la Carfur sau la Kaufland? Bagi fisa, iei căruciorul. Fomişti cum sunt, majoritatea vor pune căruciorul la loc (şi nu pentru că asa ar fi corect!)
• Gigabyte şi Asus au nişte site-uri jenante. De la funcţionalitate la viteza. Să pui un driver pentru placa de sunet sau cel de la SATA într-un pack de 30Mb şi să ai viteză de max 10-15k este un adevărat blestem…
• Trebuie să fac un fel de clonă de igoogle. Ştiu cum, nu prea am chef să-l integrez în designul existent. Oricum, voi încerca noul jQuery UI 1.5.1 să vedem ce ştie şi dacă mai are cârca de bugs existente în ultima versiune testată…

Am observat că la firmele mai măricele şi mai serioase decât cinci angajaţi şi oameni plătiţi mai des decât în lunile cu 29 zile, se poartă aşa-zisele contracte de neconcurenţă (şi evident exclusivitate).

Spus în alte cuvinte, asta înseamnă că în timpul TĂU liber nu ai voie să lucrezi pentru altcineva, pentru că ai face concurenţă firmei la care lucrezi zi de zi. Şi ce e cel mai frumos că în contractele văzute de mine, nu se specifică exact ce înseamnă „firme sau site-uri concurente”.

Am cerut lămuriri unui inspector de resurse umane ieri şi încă aştept răspuns (se iartă, că e weekend).

Eu sunt curios… Cât de corect este un asemenea contract pentru angajat? Un contract de neconcurenţă nu implică îngrădirea timpului tău liber, în care poţi face ce vrei (că d’asta e liber, nu?!) în timp aproape liber, în care poţi face ce vrei, mai puţin ce e trecut pe listă. Îmi şi imaginez cum ar arătă un astfel de contract într-o firmă de bere, de exemplu. Vrei să ieşi cu prietenii la o bere? Ok, dar poţi să bei numai berea X. Dar dacă ai ghinionul să lucrezi într-un club pentru gay (iar tu să fii destul de hotărât în tabăra corectă)? Să te oblige prin contract să împingi mâncarea de ieri?

În primul rând: niciunul din subiectele următoare nu au legătură între ele. Dar pur şi simplu există

1) Nimic nu e mai bun ca sucul de hamei. Rece.

2) Frigiderul meu e fucked up. Sucul e rece că aşa l-am cumpărat

3) Bărbaţii sunt nişte porci, nesimţiţi şi misogini - zice o tipă…

Aşa o fi, n-am umblat cu niciunul până acum şi nici n-am de gând să încep. Dar, atunci când eşti femeie, ai 30 ani împliniţi şi în ultimii 2-3 ani ai avut cel puţin un partener pe lună (nu neapărat sexual) şi tot singură eşti, ar trebui să te întrebi din ce în ce mai serios dacă într-adevăr bărbaţii sunt nişte porci, nesimţiţi, misogini, neciopliţi, etc. Nu de alta, dar mie mi se pare că problema nu e la bărbaţi… Cel puţin nu în acest caz (care este pur ipotetic ).

4) Ultima mea temă Wordpress este 90% gata.

Varianta free este gata iar la varianta premium implementez opţiunile. Estimez ca în seara asta sau cel mult mâine dimineaţă să fie gata. Încă o dată spun: wordpress are un codex de-a dreptul idiot unde nu sunt explicate toate funcţiile. Aşadar, dacă vreodată vrei sa te apuci să codezi teme sau plugins trebuie să te înarmezi cu multă (da’ MULTĂ!) răbdare şi timp de umblat pe site-uri diverse…

5) Cică unii au câştigat campionatul european de fotbal

Parcă Spania. Când te gândeşti că ar fi putut să-l câştige România… Well… Dacă ar fi să se dea premii pentru „a fost cât pe ce să câştigăm” noi cu siguranţă ar trebui să câştigăm… Nu de alta, dar şi Piticu, aproape a câştigat la Loto…

6) Interex

Oho.. Ăştia sunt funny rău de tot. Că tot se lăudau cei de la Touch Media că au avut o campanie publicitară de succes, puteau să le trântească nişte afişe MARI pe care să scrie orarul. La Metro, de ex, parcă scrie de la intrare ce program e. Well.. Aici nu, trebuie să ajungi în dreptul uşii şi să ghiceşti că e închis când uşa nu se deschide. Deoarece programul de lucru nu e afişat nicăieri….

7) Magazine de cartier & cartier mărginaş

Mama lor, nu poţi să plăteşti cu cardul. They really sucks Mai ales că se uită la tine cu o faţă de genul „ia uite-l bă şi păsta, se dă jmecher că are card”.

8) Ameţeala

Cât timp am scris postul am terminat de băut sucul. Deja m-am ameţit (da, nu ţin la sucuri prea tari).

Despre nesimţirea unor fumători am mai scris de câteva ori. Şi despre cum fumează când vin într-o casă de nefumători. Dar azi, în timp ce mă bucuram de mireasma lăsată de locomotivele venite în vizită la frate-miu, mă gândeam aşa: ce-ar fi să te duci la un fumător acasă şi să-l întrebi: Auzi? Pot să mă băşesc? Hai că e doar un pârţ, n-o să mori din asta. Deschizi geamul… Nu rămâne miros de la un simplu fart. Hai mă, că simt nevoia (şi când o simţi… o simţi). Şi priveşte partea bună a lucrurilor: nu-ţi folosesc scrumiera, nu faci cancer, nu vei avea fum şi dacă ai puţin noroc… nici nu se va auzi

Tocmai am terminat de mâncat? Cu atât mai bine… Tu îţi aprinzi un cui, eu elimin nişte gaze. Nu-mi spune, ţi se pare scârbos? Ghici ce? Cum crezi că i se pare unui nefumător mirosul fumului de ţigară? Levănţică?

Deci. Care e diferenţa între a te duce în casa unui nefumător şi începi să fumezi ţigară după ţigară şi a te duce în casa unui fumător şi începi să elimini gazele intestinale? Care ar fi mai nesimţit?