Azi, la un pahar de vorbă pe teme istorico-religioase cu a mea cumnăţică (Elena), s-a trezit profanul şi păcătosul din mine cu nişte întrebări despre Iisus. Şi nu numai.

Iată câteva spicuiri:

• Iisus era evreu. Noi, nu. Cu toate astea, Iisus este în religia cretină creştină…
• Paştele este o sărbătoare precreştină. Cu toate astea, este cea mai mare sărbătoare creştină. Unde sărbătorim moartea în chinuri groaznice a unui om. Dar şi învierea sa.
• Evreii, cât de zgârciţi se ştie că sunt, sunt foarte risipitori când vine vorba de dimensiunile penisului, tăindu-l înainte să ştie cât de lung va fi. La fel şi musulmanii. Cu toate asta, creştinii l-au „împrumutat” doar pe Iisus.
• În Vechiul Testament, toate personajele sunt evrei. Romanii l-au batjocorit şi crucificat pe Iisus. După care şi-au băgat picioarele şi s-au convertit. După câteva sute de ani, de plictiseală, au inventat şi Inchiziţa. Cine spunea că nu se poate dragoste (pentru Dzeu) cu de-a sila?

În plus, o chestie tare interesantă povestită de Elena despre o cumnată (să-i spunem simplu, victimă) a unei colege de muncă:
La fel ca o mare parte din populaţia predispusă la orgasme multiple şi greu de mulţumit, orice ai încerca, tipa are probleme cu ovarele şi în fiecare lună trece prin chinuri inimaginabile. Sugestia celor din jur este invariabil: du-te la doctor, să-ţi dea un tratament. Răspunsul victimei este acelaşi, de fiecare dată la fel de hilar:

Dacă Dumnezeu vrea să fiu bolnavă, nu mă tratez

Uh… Femeie, dacă Dzeu a vrut să fii bolnavă, Dzeu a vrut să te şi tratezi, deoarece sunt o grămadă de cabinete unde te poţi crăci în vederea unei reparaţii la jucării! Este inutil de spus că victima este o fanatică religioasă, nu?

La Zoso citesc că şuşu Sişu este anchetat din nou după ce în maşina care se afla au fost găsite droguri. Acum eu stau şi mă întreb, oare tipului îi place să împingă mâncarea de ieri? Sau pur şi simplu e prea prost să tragă pe ascuns (Dacă nu e capabil să se lase)? Când a fost primul scandal, la început credeam că este doar o şmecherie de promovare. Şuşu a intrat la facultate, a stat pe nedrept cât a stat iar Puya a încercat din răspunteri să-l scoată din ghearele sistemului corupt şi ticăloşit.

Bă, mă laşi???

Ştiu că imediat după ce a ieşit prima dată, au scos album şi într-o piesă spunea

Puşcăria nu mai e de mine [...]

Desigur, a avut grijă să se contrazică singur când, pentru „nişte metadone” amărâte a primit nu ştiu câţi ani de temniţă grea. Evident, nu suficienţi, deoarece abia are juma’ de an de când a fost eliberat (nici nu ştiu dacă este juma’ de an de atunci). Puya, oricât de tâmp ar părea la prima vedere (şi a doua, şi a treia…), nu a fost suficient de prost să se apuce de tras la ţintă cu acul. Sau să fie prins. Astfel încât încearcă să-şi etaleze talentul artistic inexistent, scoţând o piesă de toată jena şi, din câte am înţeles, un album pe măsură, lipsa tutelei BUG simţindu-se profund, nereuşind să se impună decât cu vocea (care trebuie să recunosc, este mai mult decât ok).

[edit]
Dacă aş fi în locul lu Puya, aş trage tare de Sişu şi aş înregistra câteva sute de piese. Fac pariu că o să fie un Tupac Shakur din Carpaţi (dacă tot avem un Pavarotti din Carpaţi) şi o să fie un succes post-mortem atât de mare încât va dori şi Puya să se apuce de droguri sau să moară şi toată lumea se va întreba dacă Sişu este mort cu adevărat….
[/edit]

Haideţi să facem un pronostic: de câte ori va mai fi prins Sişu până să fie găsit cu spume la gură din cauza unei supradoze?

Sunt freelancer cu acte în regulă (de fapt, fără niciun fel de acte) de vreo juma’ de an, timp în care am lucrat doar de vreo două ori cu români. Şi asta nu că n-am vrut, ci doar pentru că românii au o mică reticienţă în a investi în web development, preferând viteza şi preţul bun (în locul vitezei şi al calităţii). Iar asta s-a văzut (pentru a nu ştiu câta oară) azi când am primit o replică destul de interesantă când i-am zis un preţ mai mult decât rezonabil - 100€ - având în vedere simplitatea lucrării:

e prea mult … cu 100 euro imi iau niste cursuri lynda mai degraba si invat sa fac vreo 10

Eu am învăţat CSS - chestiile de bază - în vreo două săptămâni. Apoi am început să asimilez tot mai multă informaţie, diverse hack-uri şi tehnici. De doi ani tot perfecţionez şi aflu ceva nou în fiecare zi, ceva ce mă face să exclam: „asta se putea face din css!” mirându-mă de simplitatea procedeului. Desigur, a fost o perioadă când făceam proiecte pe 50$ (cred că e cea mai mică sumă pentru care am tăiat un site), dar îmi place să cred că am lăsat în urmă asta şi că am făcut-o doar pentru a avea un start-up cât de mic.

O comparatie destul de evidentă:

- unei firme mari din internetul românesc i s-a părut cam mult 200€ pentru o integrare wordpress. Şi când spun mare… este chiar MARE, învârtind milioane de euro anual.

- unui client din Coreea i-am cerut 20$/oră şi a rămas surprins. I s-a părut foarte puţin.

Mai e nevoie de alte comentarii?

Şi iată-mă acasă. Nouă ore într-un tren unde este foarte cald în compartimente şi foarte frig pe culoare, plin de ţărănoi ce scuipă tacticos seminţe şi înjură naşu’ că e un nesimţit că nu ia şpagă şi îl dă jos. Sau ţărănoi ce fumează pe culoar chiar lângă semnul ăla roşu pe care scrie „Fumatul interzis”. Sau un stimabil cetăţean ce a terminat de băut un recipient de bere ieftină de o cantintate considerabilă (cred că doi litri) într-o perioadă de timp incredibil de scurtă (sub cinci minute) şi, după o râgâială corespunzătoare ce s-a confundat cu sunetul roţilor pe şine s-a gândit că e cazul să scape de recipientul în care se afla lichidul foarte urât mirositor (ăsta a fost unul din semnele după care mi-am dat seama că e o bere ieftină). Prin urmare, a deschis geamul, lânga care trona un semn pe care era desenată o sticlă şi o fereastră, ambele tăiate de o dungă roşie. Altfel spus e interzis. Dacă tot încălcam regulile, mă aşteptam să scoată şi capul afară, poate îl scurta vreun stâlp. Dar n-a fost să fie…

Astea s-au întâmplat în prima jumătate de drum. În cea de-a doua jumătate (adică după ora 2) am reuşit să adorm într-o poziţie atât de ciudată încât am început să mă înterb de ce dracu nu bagă ăştia un tren cuşetă (sau cum s-o numi). Nu mi-am răspuns la întrebare, prin urmare black-out total pentru vreo trei ore. Când alt ţărănoi s-a găsit să-şi etaleze calităţile telefonului mobil fix lângă compartimentul în care îmi făceam somnul de frumuseţe. Am fost pus rapid în temă cu toate noutăţile cocalariceşti şi n-am mai reuşit să adorm. Am început să mă dau de nebun pe net şi într-o sclipire de inteligenţă m-am uitat pe inforfer la tarife. Aici mai ceva ca Stan şi Bran:

Preţul biletului este de vreo 30 lei la clasa II şi vreo 50 lei la clasa I. Partea amuzantă este alta: suplimentul de viteză este diferit: la clasa I este vreo 30 lei suplimentul, iar la clasa II 20 lei. Cum dracu? Nu merge cu aceeaşi viteză?

Şi o chestie fără nicio legătură cu ce am scris mai sus: pentru programatori, w3schools pune la dispoziţie certificări CSS, HTML, XHTML pentru 50$. Quiz-urile sunt simple (CSS am scos 100% iar la HTML am gafat-o în două locuri) şi mă întreb dacă merită sau nu să le plătesc sau nu….

Chiar dacă ştiam de ceva timp despre concertul BUG din Constanţa de pe 22 Martie, nu am scris nimic, mai ales că nu ştiam tariful. Preţul biletului. Care este. 45 lei. Şi are şi ceva consumaţie inclusă.

Iaca posterul:

Între Paraziţii (20 lei) şi BUG (45 lei) pe cine ar trebui să aleg? Desigur, se vor găsi suficienţi „baeţi de carter” să-mi dea peste nas, pe bună dreptate, zicându-mi că Mafia sunt tăticii hip-hop-ului în România. Dar eu sunt curios de altă chestie: în 15 ani de cântări, concerte şi albume, cei de la Mafia nu au apucat să înveţe să cânte live pentru a merita preţul unui bilet?

Oricum, dacă n-am altceva mai bun de făcut, poate mă duc să casc ochii de plictiseală…

via CTLIFE.