Ultimul câştigător la concursul organizat de Despina a fost Don Ted. Premiul? O temă wordpress custom.
Prin urmare, m-am pus pe căutat inspiraţie pe tot felul de galerii CSS şi designerul din mine a făcut ceva foarte simplu. Ce i-a plăcut câştigătorului. Ceea ce e bine 
Aşadar, feedback?
După vreo doi ani în care am scris pe blog.iamntz.com, m-am hotărât să mă mut. De fapt nu să mă mut, ci să „activez” pe domeniul iamntz.com. Ce înseamnă asta?
Înseamnă că voi păstra blogul vechi pentru chestiile mai non-tehnice (de exemplu cum tropăie vecina de sus), încercând să păstrez acest blog un pic mai orientat spre o anumită nişă. Articole/linkuri de programare, software sau hardware. Ce mai? Geek stuff în toată regula. Mai departe…
(post LUNG!)
Ca freelancer am intrat în contact cu câteva sute de potenţiali clienţi. Dintre ei, doar câţiva au devenit clienţi cu care chiar am lucrat. Ce aveau în comun TOŢI acei potenţiali clienţi? Vroiau să lucrez repede, bine (calitativ) şi ieftin. Ori motto-ul meu este că din astea trei, oricum le-ai combina, nu poţi avea mai mult de două opţiuni alese. A treia rămâne pe afară. ÎNTOTDEAUNA.
Clientul vrea un site agregator care să fie şi social bookmarking. Nimic anormal. Dar vrea un preţ corect (zice el). De fapt vrea un preţ mic. Cel mai ieftin. Mai vrea să fie gata cât mai repede (30 zile). Mai vrea un top coder (care a mai lucrat la alte proiecte mari), să lucreze full time la proiectul lui, drepturile asupra surselor, trei luni suport tehnic, ş a m d. Nu se spune preţul maxim, dar licitaţiile pleacă de la 500$. Dacă cineva ar bidui cu 500$, cu siguranţă ar accepta.
30 zile x şase ore/zi (deh, suntem mai leneşi), încadrate în 500$ ar însemna în jur de 3$/oră. Chiar dacă ne încadrăm în 1000$, tot e puţin. FOARTE puţin. Eu vreau să văd un programator de vârf, care a mai lucrat la proiecte mari, dispus să lucreze full time şi să cedeze drepturile asupra surselor dispus să lucreze cu 3$/h. Sau 5$/h. Sau 15$/h. Un programator în categoria descrisă mai sus va cere MINIM 50$/h.
Presupunem însă că găsim un programator dispus să lucreze la banii ăştia. Ce primim?
Din varii motive, dacă ai Windows 7 ca host, după instalarea unei maşini virtuale în vmware vei observa cu stupoare că nu „ai internet” pe guest. Variile motive ar fi că cei de la vmware au zis că nu fac un driver (de reţea) pentru un produs beta 
Soluţia cea mai simplă: internet connection sharing. Din Win7. Care se face în următorul fel (ca orice alt ICS):
Deschizi proprietăţile conexiunii active. Dacă ai RDS şi ai pppoe, deschizi proprietăţile pppoe. Te duci la ultimul tab (sharing) şi faci următoarele setări:
VMware instalează două adaptoare de reţea: vmnet1 (pentru conexiune bridge) şi vmnet8 (pentru conexiune NAT). Ai grijă ce conexiune alegi pentru că aceasta trebuie să corespundă cu setarea din guest os!
Apoi, în sistemul guest, setezi ip-uri statice (nu cred că mai merge dhcp). La dns pui ip-ul host (la mine este 193.168.137.1). Ai grijă la netmask şi la gateway şi… gata
Enjoy!
BTW, folosesc VMware server care este gratuit iar administrarea se face exclusiv prin interfaţă web.
O să încep cu un programator uşor retardat cu care am fost nevoit sa lucrez. Nu l-am ales eu şi nu mi-am dat seama cum este decât mult prea târziu pentru a mai putea abandona. Nu pot să dau prea multe detalii despre ce a făcut dar pot să spun următoarele:
document.getElementById(). E mai tare; Evident că intrau toate browserele în quirks mode şi totul era anapoda.Din cauza acestui programator mi-am dat seama de ce FOARTE multe site-uri nu validează. Când i-am zis că site-ul are în medie 100 erori/pagină, a început să-mi dea exemple: facebook, amazon, google, etc. Na, schimbă mentalităţi dacă poţi…
Ştii cum e atunci când eşti la început de drum în domeniul web? Ţi-e frică să nu te fure cineva, pui copyright pe absolut tot ce prinzi şi faci pe dracu’n patru să îţi protejezi sursele. Cred că ştiu cu toţii prostiile cu click dreapta (alertă sau dezactivarea completă). Well… În fiecare zi mai apare câte unu’ care crede că a găsit o metodă eficientă pentru a stopa copierea scripturilor javascript, a codului css sau a imaginilor.
Chiar dacă au spus alţi zece mii înainte, o voi spune şi eu: se numeşte programare CLIENT side pentru că totul se întâmplă în browserul clientului. La fel cum programarea server side se întâmplă pe… server. 
Ceea ce înseamnă că absolut tot ce se descarcă în browser este accesibil utilizatorului: css, javascript, html, flash, mp3, pdf sau orice alt format afişabil în browser este accesibil!
Ştii ce e un forum pe internet? E un loc unde de obicei se adună mai mulţi oameni. Şi întreabă sau răspund, în funcţie de cunoştinţe şi experienţă. Până aici totul e ok, nu? Păi.. Nu prea. Pentru că unii din cei ce întreabă cred că cineva este OBLIGAT să-i răspundă. Nu prea e aşa. Fiecare răspunde în funcţie de mai mulţi factori ce pot include chef, timp, avatarul celui ce întreabă sau altceva.
Cei mai enervanţi şi cei mai periculoşi sunt însă cei ce fie lucrează undeva, fie pentru cineva dar habar n-au ce fac. Şi fac după ureche, pun întrebări stupide pe forumuri şi chiar dacă li se dau îndrumări despre ce ar trebui să facă, ei continuă să întrebe. Sunt periculoşi nu pentru că ne fură pâinea de la gură ( 
) ci pentru că din cauza celor ca ei apar găuri de securitate sau clienţii needucaţi rămân cu impresia că web-ul e o ţeapă.
Îţi mai aduci aminte de referatele la română din liceu? Ce legătură are cu ce am scris mai sus? Niciuna. Dar protestele din R. Moldova sau din Iran ? Parcă se potriveşte zicala, nu? 
