După cum probabil ştii, în super-mega-extra Tomis mall, la parter, a răsărit o tentativă de Apple Store. Tentativă nu este deoarece au un iMac, un Mac Mini şi două Mac Book, mai sunt şi câteva iPod-uri (de toate naţiile), un airport şi câteva tastaturi. Nu, tentativă deoarece au găsit un angajat de toată jena. Care nu a ştiut să-mi spună un preţ şi a trebuit să intre pe site-ul Apple.ro pentru a-l vedea. Stau şi mă gândesc: oare ce se întâmplă când sunt 3-4 potenţiali clienţi şi un singur arici ce aleargă în toate părţile pentru a răspunde la întrebări?

Oricum, îmi pare rău că nu am făcut poze Data viitoare

Cum poţi să nu ii răspunzi cuiva când îţi zice ceva (nici măcar la salut), dar atunci când ai nevoie de ceva să apelezi la (aproape) toate mijloacele de comunicare posibil iar când îţi răspunde că nu are timp (totuşi, timpul e o resursă destul de importantă şi irecuperabilă, nu?) să te superi pe el?

Simplu. Ştiu o grămadă de „prieteni” sau „amici”. Sunt ai mei. Îi am. Să-mi trăiască. La mulţi ani. Departe de mine.

Mi-am luat gogoşari. Ei şi? Ei şi… eu nu mănânc acrituri. Sunt atât de sătul de oamenii din jurul meu încât niciodată nu am simţit nevoia de acrituri suplimentare. DAR (da, există şi un dar) îmi plac gogoşarii din când în când. Ştii cum e atunci când ţi-e poftă să mănânci ceva şi TREBUIE să mănânci ACEL ceva? Eh, la fel e şi la mine, dar din fericire mă apucă fooooaaaaarte rar (cu acriturile).

Aşadar, când mi-am luat ciorapu’ de Moş Crăciun de la Carfur, am zis că a venit timpul să îmi iau doza anuală de gogoşari. În această seară, în timp ce mă înlegumam (un fel de înfructat) din ei, citeam şi eticheta pe care scria mare: Gogoşari Feliaţi şi, ca oricăruia îi pasă ce mănâncă, am zis să mă uit la ingrediente: printre multe altele, am găsit un ingredient ce NU era în borcan: gogoşari ÎNTREGI. Da frate, nu era niciun gogoşar întreg în borcan!

Sunt nebun? Desigur! Dar ia gândeşte-te cum ar suna reţeta de la un hamburger: Vită întreagă, Spic de grâu, Boabe de muştar, etc. Eh? Cine e nebunul acum?

• NU am fost cuminte
• NU am ascultat de părinţi
• NU mi-am făcut ghetuţele (la dracu, port 47, numai „ghetuţe” nu se numesc…. )
• NU am vorbit frumos (adică am înjurat ca un tractorist!)
• NU am făcut fapte bune
• NU mi-am făcut ordine în cameră (sunt un dezordonat patologic)
• NU mi-am făcut curat pe desktop

Aşa că Moşu’ nu îmi bagă nimic în ghete azi. Aproape a mai trecut un an. La anu’ mă fac mare.

Vine, vine, Moş Crăciun /

C-o frânghie şi-un săpun

Teoretic, azi e ultima zi de „linişte” din acest minunat an. Începe agitaţia. Toată lumea începe să-şi ia faţa de „îmi pasă” şi faţa de „sunt de treabă”, în special cei ce tot anul au fost jigodii ordinare. Toată lumea începe să cumpere cadouri. Începe să circule stupidele întrebări „ce ţi-a adus Moşu’?” şi „primiţi cu colindu’?”, de parcă suntem o ţară de retardaţi şi nimeni nu ştie că Moş Crăciun nu există.

Pentru toţi, voi răspunde de acum:

- NU primesc cu colindul!

- la mine NU vine Moşu’. Şi asta doar pentru că Moşu NU EXISTĂ!!!

- NU dau cadouri şi mai ales NU VREAU cadouri. Este stupid să aştepţi o perioadă a anului pentru a fi mai „inimos”.

Urăsc perioada asta a anului deoarece e perioada în care vezi ipocrizia celor din jur la cote maxime. Asta că tot scriam acum ceva timp de falsitate….