Aşa că Moşu’ nu îmi bagă nimic în ghete azi. Aproape a mai trecut un an. La anu’ mă fac mare.
Vine, vine, Moş Crăciun /C-o frânghie şi-un săpun
Teoretic, azi e ultima zi de „linişte” din acest minunat an. Începe agitaţia. Toată lumea începe să-şi ia faţa de „îmi pasă” şi faţa de „sunt de treabă”, în special cei ce tot anul au fost jigodii ordinare. Toată lumea începe să cumpere cadouri. Începe să circule stupidele întrebări „ce ţi-a adus Moşu’?” şi „primiţi cu colindu’?”, de parcă suntem o ţară de retardaţi şi nimeni nu ştie că Moş Crăciun nu există.
Pentru toţi, voi răspunde de acum:
- NU primesc cu colindul!
- la mine NU vine Moşu’. Şi asta doar pentru că Moşu NU EXISTĂ!!!
- NU dau cadouri şi mai ales NU VREAU cadouri. Este stupid să aştepţi o perioadă a anului pentru a fi mai „inimos”.
Urăsc perioada asta a anului deoarece e perioada în care vezi ipocrizia celor din jur la cote maxime. Asta că tot scriam acum ceva timp de falsitate….
La McDonalds:
Eu: un meniu Big Mac mare, cu Lipton (care, btw, sucks, dar cola e şi mai şi)
Ea: nu vreţi să încercaţi noul Big Tasty?
Eu (plictisit): nu
Ea: este făcut tot cu carne de vită, numai că are chifla mai mare
Eu: uitaţi-vă la mine. NU!
După toată această discuţie inteligentă, trebuie să plătesc, nu? Întind cardul. Timidă, pune mâna pe el şi mă întreabă:
Ea: Plătiţi cu cardul?
Eu (foarte nedumerit): ce m-a dat de gol?!
Da, încă mai cred ca la McDonalds lucrează doar oameni cu IQ îndoielnic. Dacă n-ar fi aşa, nu ar mai lucra acolo….
Se pare că nu m-am obişnuit cu faima şi cu fanii/fanele ce mă asaltează de fiecare dată când ies din casă. Şi asta deoarece am impresia că o vânzătoare de prin zonă a văzut filmuleţul de dimineaţă. Şi cred că vrea să şi-o ia şi ea 
Hai să-ţi spun şi de ce….
Intru în magazin, cer o pâine. 2.1 lei (adica 21.000 pentru cei ce nu s-au învăţat încă). Dau 3 lei, iar tipa se uită la mine cu un zâmbet ce părea o rugă să o iau la bătaie şi îmi spune: „nu am să vă dau restul; vă dau pastiluţe de Orbit până la 30?”. Uh…. NU! Vreau doar o pâine! (şi chiar îmi părea rău că nu am alt „rest” la mine). Ori vă dau Orbit ori nu vă dau pâine! vine, după o perioadă de tăcere, răspunsul tâmp. Wow, ce pierdere! Mai trebuie să merg 2 minute pe jos! Oh, nu!!!
Am plecat, auzind-o pe duduie cum bombăne ceva, gândindu-mă foarte serios să mă duc să fac ceva cumpărături cu multe monede. De 10 bani. Să-i ajungă….
