• Am fost la plajă. Apa super limpede, eram în apă până la gât (aprox 170cm) şi îmi vedeam picioarele şi racii (sau crabii, nu ştiu exact ce erau) de pe fundul mării
• Farmacia din cartierul meu (4-5 ftw!) vinde punguliţele de hârtie în care se dau medicamentele. Cam de căcat să îţi spună vânzătoarea că este „o mie şi ceva”…
• Firefox 3 a fost lansat cu surle şi trâmbiţe. Cu toate astea, serverele le-au crăpat ieri. Când, într-un final am reuşit să descarc FF3, am observat că nu funcţionează firebug. Mă rog, funcţionează el, dar nu cum trebuie.
• De unde descarc FF 2.x?

Am tot văzut disperaţi după un site valid W3C. O grămadă. MARE! Intră în aceeaşi grămadă cu ăia care vor site-uri în care nu există tabele deloc. Problema cea mai mare este nu că sunt obsedaţi după validare. E frumos din partea lor, n-am ce zice. Este o problemă mai mare când încerci să le explici că cel mai important e să păstrezi o semantică corectă. Orice limbaj are o gramatică. Respect-o!

Desigur, poţi face un site folosind numai tag-ul SPAN. Dar… DE CE? Toate tag-urile au rostul lor, inclusiv tabelele. Nu îmi spune mie că nu sunt bun deoarece am folosit tabele la un site ce afişa date tabulare

Comentarii?

• Haşiş de vânzare. În spitale Via.
• Yahoo + Microsoft = Love? No! Yahoo + Google = Love! Via.
• MooTools 1.2 is out. Via Documentaţie mai bună, perfomanţe crescute, bla bla bla. Poate îl voi încerca odată şi-odată.
• Am aproape 100 downloads la prima mea temă de wordpress: weekend. Şi asta în mai puţin de o săptămână. E bine? E rău? Pentru mine e acceptabil, dar următoarea temă va fi ceva mai arătoasă şi ceva mai funcţională (nu mă mai grăbesc să o lansez).
• Încerc să implementez o temă destul de ciudată în Wordpress, pentru a face un videoblog cu un concept un pic ciudat şi puţin diferit cam de toate bloagele văzute. Curioşii să mă contacteze pe messenger să vadă despre ce este vorba. Şi nu, NU mă apuc de videoblogging. Încă.
• Furtună în Constanţa. În mai puţin de cinci minute, s-a întunecat, a început să bată vântul şi sa plouă destul de tare. Sper să se oprească repede

Care este Reţeta succesului CFR ?

• Angajaţi nesimţiţi: În Constanţa au construit o nouă gară şi au mutat toate casieriile în corpul nou. Te duci, normal, la informaţii să întrebi unde dracu au dispărut casele de bilete iar tanti îţi răspunde pe un ton foarte autoritar: Cum, nu ştii? În corpul nou!
• Servicii jenante: Constanţa-Bucureşti (~250Km): 4 ore şi ceva (cu bătaie spre 5).
• Vagoane inconfortabile.
• Preţuri exorbitante.
• Informare cu tentă spre zero: site-ul merge execrabil, site-ul ARATĂ execrabil, site-ul ESTE execrabil…
• Majorarea tarifelor din când în când (desigur, nu fără o grevă din partea angajaţilor).

Asta pentru că am încercat să caut ceva pe site-ul lor şi n-am găsit nimic. Well… Pentru asta le avem pe cele de mai sus, nu?

Ştiai că de acum poţi plăti factura UPC la orice oficiu poştal dacă te prezinţi cu factura la ghişeu?
Ştiai că într-un an de abonament am primit doar două facturi?

Asta aşa, că m-au obligat s-o ascult pe tanti aia în timp ce pe mine mă interesau informaţii despre rezilierea contractului…

Am observat că meniul UPC este absolut idiot, nepermiţându-ţi să te întorci un nivel: Apasă 1 pentru română, apasă 2 pentru detalii despre factură. Ai degetele groase şi apeşi 3 (pentru internet). Soluţia? Închizi, suni iar, aştepţi încă 30 secunde până o asculţi pe tanti cum îţi spune poveşti despre factură, toate astea, fără să poţi să sari peste. În fine, am trecut peste meniu (am apăsat bine din prima, dar ziceam aşa, ca şi chestie de usability) şi îmi răspunde un nene, pe numele lui Munteanu Ovidiu. Şi începe distracţia…

Clar era prima lui zi (sau dacă nu, una din primele) de muncă într-un call center, pentru că vorbea încet, abia îl auzeam (era pe speaker şi abia se auzea), avea un accent dubios şi îmi repeta în continuu numele. În cinci minute cât m-a ţinut „în telefon” (expresia lui!) cred că am auzit „Domnule Staicu” la fiecare 10 secunde. De fiecare dată când spunea ceva, folosea „Domnule Staicu” în loc de punct

Ok, UPC vrea să pară ceva mai personal, să pară mai prietenos. Prin urmare, ţi se adresează corespunzător. Dar cireaşa de pe tort urmează (discuţia aproximativă, deoarece am uitat să-mi activez call recoredr-ul):

- Bună ziua, aş vrea să-mi reziliez contractul. Îmi puteţi spune cum se procedează?

- Bună ziua. Îmi puteţi spune numele şi adresa dvs?

- Staicu Ionuţ, str. Grindeanu Nicolae

- Constanţa?

- Da (probabil prefixul 0341 este la mişto…)

- Pe aleea X, Dl. Staicu? (nu am reţinut)

- Pe Grindeanu!

- Da, mă scuzaţi Dl. Staicu. Puteţi aştepta un pic Dl. Staicu? (după vreo 30 secunde de stand by) Vă mulţumesc că mai sunteţi în telefon, Dl. Staicu. Problema este că aveţi o restanţă de XXX Lei… aaa adică RON, m-aţi înţeles Dl. Staicu?  XXX RON

- Da, ştiu.

- Întâi trebuie să achitaţi factura şi faceţi o cerere, mă înţelegeţi, Dl. Staicu?

- Nu mă mai înterbaţi la fiecare propoziţie dacă vă înţeleg, că nu sunt retard! Iar dacă nu înţeleg ceva, vă întreb

- Da, mă scuzaţi, Dl. Staicu…

- Ok, şi trebuie să mă duc cu modemul? Sau vine o echipă să îl ridice (la cât de retardaţi sunt UPC, nu m-ar mira să fie nevoie de o echipă )

- Păi întâi plătiţi, faceţi cererea şi vă spune la casierie, Dl. Staicu

- Uh… Asta înseamnă să traversez oraşul. De două ori. Iar eu v-am sunat tocmai pentru a-mi spune ce trebuie să fac.

- Dl. Staicu, ăsta e regulamentul nostru.

- Ok, vă mulţumesc, o zi plăcută.

Lămurit la maxim, în următoarele zile mă voi duce până la UPC. Dacă voi fi întrebat de ce vreau să renunţ la pseudo-serviciile UPC, le voi spune: servicii proaste, suport tehnic execrabil şi preţuri exorbitante. Nu că ar păsa cuiva, dar… Na, cel puţin mă descarc şi eu