În urmă cu o săptămână m-am hotărât brusc să țin dieta South Beach, sătul fiind să mă chinui să-mi închid nasturii de la pantaloni.

În ce constă?

Dieta propriu-zisă constă în trei etape: prima, de două săptămâni, este destinată curățării organismului. Această perioadă este și cea mai dură, eliminând complet alimente ca fructe, zahăr, făinoase, orez, porumb (deci adio pâine, covrigei, pizza și alte delicatese). Alimentele permise sunt – în mare parte – legume (cu mici excepții cum ar fi sfeclă, morcovi sau cartofi), piept de pui (fără piele, care cică are foarte multă grăsime ), carne de porc/vită fără grăsime și brânzeturi slabe: urdă (care am aflat că este românescul pentru ricotta), mozarella (care am descoperit că-mi place enorm) etc.

A doua etapă a dietei South Beach este destinată slăbirii în sine. Vei slăbi lent dar vei avea mai multe alimente permise. Se dă liber la fructe, la făinoase (moderat, desigur) și alte chestii la care în primele două săptămâni ai jinduit. Așa cum am spus, vei slăbi încet dar constant. Perioada asta durează fix cât vrei tu pentru că o ții până ajungi la greutatea dorită.

A treia etapă deja este un mod de viață. Nu vei mai avea decât restricții de bun simț, vei putea face mici excesuri și vei putea călca și pe alături. Desigur, nu des, dar…

Merge?

Așa cum am zis, am o săptămână de când țin dieta. Am pierdut în jur de 5kg (de la 110 la 105) și am câștigat o gaură la curea. În plus, îmi închid nasturii fără probleme, iar burta (alteori de dimensiuni alarmante) a început să scadă încet, dar sigur.

Am respectat cu strictețe alimentele permise vs interzise (a făcut Despina o oală de fasole și a pus juma’ de morcov și n-am mâncat ) iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Din rețetele recomandate am încercat doar două: piure surpriză (cu conopidă în loc de cartofi) și musaca cu dovlecei, ambele fiind oribile. Pentru mine, care sunt un fițos la mâncare. Despina, taică-miu și maică-mea (care mi-a descoperit blogul de curând; săru’mâna!) au spus că le-a plăcut. Nu pot să-i contrazic, pentru că eu fac doar mâncare bună.

Costuri

Eh, aici e aici. Nu se pune accent pe cantitate (practic, poți să mănânci cât vrei) ci pe calitate și ingrediente. Piept de pui la greu, pește, ciuperci, legume, verdeață și brânzeturi slabe (sub 20%). Nu este extrem de scump dar nici foarte ieftin. Dacă nu ne prosteam cu somon (eram foarte curios cum naiba este somonul; este FOARTE BUN) probabil costul total scădea sub 150 lei. Așa, ne-a ajuns în jur de 200 lei prima săptămână (două persoane). Eu zic că e rezonabil pentru a-ți îmbunătăți stilul de viață câtuși de puțin.

Merită? E greu?

DA, MERITĂ! Și asta ți-o spune unu’ care în ultimii 10 ani mânca de cel puțin două ori/săptămână la McDonalds sau KFC și neapărat ceva dulce zilnic: Snickers, Kinder Bueno (pe care l-am descoperit relativ recent și băgam în mine 2-3-4 batoane zilnic) sau Twix. Nu am simțit nevoia de ceva dulce sau de ciocolată, rezistând cu brio o săptămână. După această săptămână mi s-a făcut poftă de Pepsi. Prin urmare am luat un Pepsi LIGHT (da, eu! ) și gata. Nu mai avem pofte

Greu nu este. Nu am suferit de foame decât în momentele în care îmi era prea lene să îmi fac ceva. Cel mai greu a fost în momentele în care vroiam să ronțăi alune sau chestii de genul, care sunt limitate la 15 bucăți/zi (e amuzant să vezi pe cineva cum își dozează alunele )

Dacă tu crezi că te poți obișnui ca lumea să te considere un ciudat când te apuci să citești ingredientele fiecărui produs pe care îl cumperi și vrei să slăbești sau să începi să mănânci un pic mai sănătos, apucă-te de această dietă!

Resurse

• Principiile dietei South Beach
• Rețete pentru faza 1
• Păreri/discuții despre dieta South Beach
• Cartea Dieta South Beach (chestii explicate și răsexplicate, testimoniale etc)

Păi atunci când vrei să te culci și ți se pare că auzi sunetul pe care îl face Skype când primești un mesaj nou. Și cum pe Skype am doar clienții, m-am ridicat să văd cine este și ce vrea.

Dar uitasem că îmi oprisem PC-ul cu vreo 15 minute în urmă

Fără nicio legătură, morning mood:

Așa cum am mai scris zilele trecute pe blog (dar și pe twitter), m-am cam apucat să gătesc. Nimic extra complicat, doar chestii mărunte, gata în maxim 20-30 minute. Azi, de exemplu, am făcut cotlet de porc cu smântână și parmezan (mai mult pentru că aveam o grămadă de parmezan pe care nu aveam la ce să-l folosesc) și doi păstrăvi cu broccoli cu un dressing de iaurt+lămâie+ierburi (și nu, nici mie nu îmi place broccoli în mod special, dar ăsta…). Așa, unde rămăsesem? Da, de ce am gătit? Păi… Din câteva motive:

• Uneori, când gătea Despina, îi mai spuneam că lipsește „ceva”. Nu știam ce, dar știam că mâncarea nu trebuia să arate AȘA. Sau să aibe ACEL gust. Și de fiecare dată când îi spuneam, îmi tăia macaroana foarte scurt: dacă știi, pune mâna și fă-ți. Prin urmare…
• Inspirat fiind de Jamie Oliver, am vrut să văd dacă sunt capabil să fac câteva feluri de mâncare. Și aparent sunt
• Am vrut să le arăt altora că nu e chiar așa greu.

După o săptămână în care am gătit aproximativ în fiecare zi, pot spune că este imposibil ca cineva să NU știe să gătească. Dovada fiind că eu – un afon complet în bucătărie (Despina poate confirma cum i-am vărsat o tavă când am vrut să o scot din cuptor) – am reușit să fac o mâncare ce nu doar mi-a plăcut MIE dar a plăcut și ALTORA. Trebuie doar să vrei să mănânci o mâncare adevărată făcută de tine și gata! Greul e deja făcut!

Nu m-a învățat nimeni. M-am uitat pe câteva (ok, multe) filme cu Jamie Oliver (și nu numai) și a ieșit ce a ieșit.

Trebuie să fii atent să nu-ți tai degetele (Despina, ai auzit?), să nu te pârlești la aragaz (Note to myself) și să urmărești o rețetă pas cu pas. Cel puțin până o să mă plictisesc, o să încerc să fac în fiecare zi câte o rețetă, iar când rezultatul mă surprinde până și pe mine, voi posta pe blog (cum a fost și cazul puiului maryland )

Așadar îți doresc poftă bună și lectură plăcută în continuare. Iar când e cazul, ai grijă să nu stropești tastatura (împinge-o puțin mai în față).

Ingrediente:

• Patru bucăți de piept de pui dezosat (~15 lei un pachet cu doi piepți);
• Patru știuleți de porumb. N-am găsit, așa că am pus o conservă de vreo 300g (~3lei);
• O conservă de fasole canelini (~3lei);
• Două banane (~2lei);
• O sticlă de vin alb (cu cât mai bun, cu atât mai bine). Un pahar pentru rețetă, restul pentru masă (10lei+);
• 300ml smântână. Să nu fie foarte lichefiată (cu cât mai groasă cu atât mai bine ~5lei/500ml);
• 50g unt (un sfert de pachet; ~5lei pachetul);
• 12 felii de bacon (~10 lei);
• O mână de mentă proaspătă (~3 lei).

(Mai mult…)

Pe bune! Nu mare șmecherie, dar am gătit! După ce am văzut câteva filmulețe cu Jamie Oliver, m-am hotărât să iau problema în propriile mâini. Prin urmare, azi am fost la piață și am cumpărat trei șalăi. Am luat d’ăștia pentru că erau mai ieftini decât somonul (13 lei kg de șalău / 30 lei kg somon) folosit de Jamie. Nu că aș fi zgârcit, doar că nu avea rost să stric peștele (nu eram prea încrezător în ce va ieși).

Prin urmare s-a apucat Despina să curețe solzii (și asta doar pentru că nu vroia să-i umplu bucătăria de … respect) și eu m-am apucat să-i decupez, să-i condimentez și sa-i prăjesc Din păcate însă nu prea au ieșit ca somonii lui Jamie (crispy), dar rezultatul a fost mâncabil. Despina a zis că au fost chiar buni. Cum eu nu prea mă dau în vânt după pește (cine a mai pomenit lipovean să-i placă peștele? ), nu pot decât să mă încred în spusele ei

Dar asta nu e tot!

Nu, nu! După ce am mâncat peștele am făcut clătite. EU! Iar clătitele îmi plac suficient de mult pentru a spune dacă erau bune sau nu. Și… Pam-Pam! Erau bune! Atât de bune încât voi mai face în viitorul apropiat.

Overall mi-a plăcut să mă prostesc în bucătărie. Am reușit doar să mă înțep într-o aripioară la un șalău, după care am devenit brusc mai atent. Atât de atent că m-am pârlit la un deget când m-am mutat de la masă la aragaz Dar atât. Am reușit să scap doar cu două degete afectate (ambele arătătoare, desigur). Ceea ce e de admirat, zic eu.

Oricum, chiar dacă am gătit o mâncare simplă, sunt foarte mândru de mine: a fost prima mâncare adevărată gătită de mine! Desigur, cartofii și ouăle prăjite nu se pun. Și nici burritos.

Data viitoare voi face… Nu știu ce. Dar destul de probabil că va fi și o data viitoare