Sunt convins că vrei bani. Toată lumea îi vrea iar unii chiar au un scop în viaţă din a face bani. Să strângă cât mai mulţi bani, să-i bage în bancă, să facă dobânzi uriaşe pe care le bagă iar în bancă şi tot aşa până falimentează banca. Scopul meu este să cheltui banii! Şi vorbesc foarte serios! Îi consider destul de trişti pe ăia care muncesc strict pentru bani, fără pic de plăcere, fără niciun ţel (ok, am mulţi bani; şi acum?).

În fine, nu despre scopuri in viaţă vreau să-ţi zic. Ci despre bani. Pentru că primesc destul de des întrebări de genul „cum faci bani pe net?”, m-am gândit să scriu acest scurt articol.

Pentru a face bani pe net ai patru soluţii (una ilegală):

Te apuci de făcut carding/phishing şi pescuieşti numere de carduri. După care transferi bănuţii în contul tău şi gata, ai bani. Desigur, nu e şi cea mai recomandată soluţie…

Pentru a doua metodă ai nevoie de puțin timp și de câteva click-uri făcute. Te înscrii într-un sistem de genul *Bux, începi să-ți dai refferal în stânga și în dreapta și să faci click-uri pe reclame (în dreapta sus ai „view advertisements”).

A treia metodă implică puţin creier şi este strâns legată de cea de-a treia metodă. Ai o idee bună. Te apuci să o implementezi, iese un succes şi eşti cumpărat de vreun mogul (google, microsoft). Exemple sunt destule: youtube, gecad, interakt, flickr, hotmail, paypal, etc. Brusc primeşti câteva zeci/sute de milioane şi te-ai asigurat.

A patra metodă (de care este strâns legată anterioara) este una ce există de mult timp şi în offline. Chiar dacă nu ai avut tangenţe cu internetul ar trebui să fii familiar cu această metodă. Pentru că fără această metodă NU poţi face bani pe net. De fapt, nu poţi face bani deloc fără această metodă.

Pentru că această metodă e munca.

Aşa cum probabil ştii de pe twitter (dacă eşti fan adevărat, mă urmăreşti şi pe twitter!), am reuşit să îmi murdăresc senzorul de la cameră. Cum, în ce fel, nu ştiu exact. Bănuiesc că atunci când am schimbat obiectivele pe afară au intrat câteva firicele de praf.

După ce am încercat să curăţ cu un tub de aer comprimat – fără succes – m-am hotărât să iau problema în mâini. Aka portofel. De fapt… card. Şi intru frumuşel pe f64, fac comandă, plătesc şi aştept. Să mă sune. Şi aştept, şi aştept, se face ora 5, f64 nu mă mai suna. Se face ora 6. f64 tot nu sună. Deja eram îngrijorat la culme. Nu aveam nevoie de cameră dar ştiind că e murdar senzorul nici că puteam să mă gândesc la altceva (deh, piticii de pe creier dansează).

Şi când îmi pierdusem şi ultima speranţă de a fi sunat… Primesc mail: „comanda dvs. a fost preluată de curier”. În sfârşit un magazin online de la care cumpăr a ţâşpea oară şi nu mă mai sună de confirmare!

Cu ce au gafat-o?

Păi… Când am luat spatula de curăţat senzorul trebuiau să zică: „bă boule, ai nevoie şi de şerveţele pentru spatulă dacă vrei să o mai foloseşti şi altă dată!”

Ok, nu au gafat-o! F64 sunt printre puţinii care îşi tratează clienţii exemplar! Şi ce e mai curios este faptul că fac parte dintre puţinii (singurii?) care vând articole foto, ceea ce ar fi fost normal (în România, desigur) să îi facă îngâmfaţi, nepăsători, aroganţi, etc. Ştii tu, toate chestiile frumoase ce le primim de la firmele cu monopol într-un anumit domeniu.

Pentru o scurtă comparaţie:

• Probleme cu f64 (about 6,670 )
• Probleme cu emag (about 69,600)

Sau ceva de genul ăsta. E o reclamă super stupidă la Rexona (parcă) în care o tipă ridică mâna iar la subraţ sălăşluieşte un… purcel. De ce e stupidă? Pentru că e imposibil să puţi la 10 ore după ce ai făcut un duş! Desigur, sunt excluşi ăia care beau săniuţa şi fumează Carpaţi.

Mai era o reclamă cu ceva timp în urmă cu deodoratul care „ţine”…. 48ore. Care cred că tot de la Rexona era.

Întrebarea mea este: cine p**a mea (scuzaţi franceza) are nevoie de un deodorant care ţine 48 ore? DOUĂ ZILE!!! Probabil vaca aia din reclama cu porcu’ la subraţ!

Cum ar fi… Laptele şi tot ce se face din lapte. Dacă da, răspunde-mi te rog la o întrebare: cât de natural crezi că este laptele dintr-o cutie pe care scrie că se păstrează la temperatura mediului ambiant (max 32°C) iar data expirării este pe la sfârşitul lui septembrie (noi fiind în iulie!) ?

Este valabil şi pentru restul de lactate ambalate…

Şi dacă tot (n-)ai răspuns la asta, îţi mai pun o întrebare: Cât de naturală crezi că e smântâna ambalată (Danone şi restul) care nu se omogenizează cu ciorba oricât de mult ai amesteca ?

Întreb şi eu din strictă curiozitate, pentru că, acum vreo 10-15 ani, când mă duceam pe la bunici, laptele trebuia consumat în maxim două zile iar iaurtul era de preferat să fie consumat în aceeaşi zi…

Cred că sunt campion la investiţii neinspirate. Îţi spun doar de două, una rece, una caldă.

Una rece

În urmă cu câţiva ani a fost un început de iarnă foarte friguros. De obicei eu n-am probleme cu variaţile de temperatură, dar la extreme fac foarte urât. Prin urmare, crăpam de frig noaptea. Ce era de făcut? Cumpărăm o pilotă. Mă duc eu la magazin, iau cea mai groasă pilotă care am găsit-o. Frumuşică, galbenă, călduroasă. După două nopţi în care m-am bucurat de pilota călduroasă, se gândeşte CET-ul să dea drumul la căldură. Rezultatul? Toată iarna am dormit învelit cu o păturică super subţirică deoarece aveam nişte calorifere SUPER călduroase.

Una caldă

Anul asta vara a început destul de prost. La începutul lui iunie deja muream de cald în casă. Stăteam pe scaun şi transpiram exagerat de mult. Desigur, pe lângă temperatura de afară, se adăuga şi PC-ul (cu tot cu monitor) care degajă o căldură imposibil de ignorat. Soluţia? Cumpăr aer condiţionat. Spre finalul lui iunie îl cumpăr iar la începutul lui iulie aveam AC montat. Răcoare, frumos în casă. A ţinut mai mult decât cu pilota. Adică cam o săptămână. De o săptămână e răcoare afară iar temperatura este rezonabil de scăzută.