A trecut aproape o săptămână de la mizeria cu Tăriceanu ce a sărit peste o coadă de o mie de persoane și toți au înțeles fix ce nu era esențial: că a sărit peste coadă.
Sunt două chestii aici:
- Tu, dacă ai avea posibilitatea să sari peste o coadă de o mie de persoane, ai sta la coadă o zi întreagă – în soare și caniculă – că ești tu foarte corect?
- Ne place sau nu, este demnitar. Cel puțin în teorie, omu’ are lucruri mai importante de făcut, nu să stea la coadă la
pâinepermise.
Adevărata problemă este alta: că în momentul în care a ajuns la Senat nu a făcut ceva pentru a elimina nenorocirea aia de coadă.
Nu era nevoie de scuze, de alte fițe, era suficient să apară la TV să spună un „nu știam cum este situația în teren, dar, demnitar fiind, nu puteam să îmi petrec X ore la coadă; drept urmare, luăm măsuri pentru a reduce timpul de așteptare în viitor”.
Dar nu! El a preferat să fie cocoșel și să spună că „nu se cade” să stea la coadă. E sub demnitatea lui, cum s-ar spune.
Există în orice stat câteva funcţii importante unde oamenii au fost aleşi pentru ca să reprezinte într-un fel statul şi să se dedice în principal problemelor societății şi comunităţii lor. Asta trebuie să fie preocuparea lor principală, nu statul la coadă Călin Popescu Tăriceanu.
Dar dacă stăm puțin strâmb și judecăm drept: la ce naiba are el nevoie de permis auto? Nu are șofer?
Are motocicleta
@Auras: da, dar am auzit că nu-i prea se descurcă la asta
Nu e coada toata ziua (doua ore poate), si nici nu e coada aia in toate zilele. Putea sa trimita un imputernicit.
Eu nu saream coada.
@unu: vrei să spui că o instituție a statului poate „rezolva” 8 cazuri pe minut? Câte unul la 7 secunde?
Probabil ca nu 8 cazuri pe minut, dar aia 1000 stateau *toti* la permise? Nimeni la radieri, pasapoarte?
@mdue: eu locuiesc în Constanța, nu știu exact cum funcționează treaba acolo.
Dar faptul că NU stăteau la permise, face treaba și mai mizerabilă decât este…
Prin ianuarie 2013 trebuia sa-mi reinoiesc buletinul, aveam o cunostinta care lucra acolo, dar am zis ca nu mor daca stau la o coada, ca poate lucrurile s-au reglementat.
Alta data voi suna, pentru ca „time is money”.
Se dadeau bonuri de ordine, teoretic ca sa optimizeze coada, dar nu se intampla asa si trebuia sa vii la 6 dimineata ca sa obtii un numar rezonabil. Zis si facut, am venit la 6 si .. am prins numarul 87.. ca venisera altii de la ora 5, ceea ce insemna estimativ intrare la ora 11. M-am intors la 11 dar bineinteles am intrat la ora 13, dupa 2 ore de stat la coada in frig. Ironia sortii a facut ca sa-mi preia datele exact persoana pe care o cunosteam, care m-a dojenit ca de ce nu am sunat ca sa nu mai stau la coada..