Cărți citite: O scurtă istorie a românilor

Cărți citite: O scurtă istorie a românilor ©

Niciodată nu mi-a plăcut istoria la școală. Poate și pentru că absolut toți profesorii de istorie avuți veneau și ori ne ascultau ori ne predau 50 minute. Toți profesorii aveau pretenția să știm datele și … cam atât. Puțin context istoric? Neah, anii sunt mai importanți!

În ideea asta, am tot amânat citirea cărții lui Djuvara timp de vreo… șase-șapte ani. Poate mai mult, pentru că știam că nu-mi place istoria.

O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri

  • Să nu se creadă că e vorba de o carte de vulgarizare. Nu-mi place cuvântul «vulgarizare», cuvânt cu iz peiorativ, care ar lăsa impresia că naraţiunea ar fi nu numai simplă, ci şi simplistă sau copilăroasă. Cititorul îşi va da repede seama că, sub aspectul unei povestiri uşoare, am îndrăznit să aduc în discuţie problemele cele mai delicate, cele mai controversate din istoria noastră, considerând că şi tânărul licean are o minte adultă, nu una fragilă, care ar trebui menajată, oferindu-i-se despre trecutul nostru o imagine edulcorată, trandafirie.

  • Nota:
  • Anul Apariției: 2010
  • Progres: Citită
  • ISBN: 978-973-50-2611-0
  • Autor: Neagu Djuvara
  • Gen: Istorie
  • Editură: Humanitas
  • Format: Paperback

Doar că… surpriză: îmi place istoria! Sau, mă rog, mi-a plăcut modul în care a fost povestită istoria de Djuvara. Că este sau nu foarte exactă… nu avem de unde să știm; ba chiar autorul zice asta:

[…] să nu-şi închipuie nici un autor că istoria pe care o scrie e definitivă, e cea adevărată, cea pe care o vor admite şi generaţiile viitoare. Fiecare generaţie are o nouă viziune asupra trecutului şi poate chiar descoperi în acel trecut lucruri nebănuite, susceptibile de a modifica iarăşi acea viziune.

Chestii pe care le poți afla:

  • geto-dacii și tracii s-ar putea să nu fie atât de înrudiți pe cât ne place: altă limbă, alte zeități etc. Legătura între cele două neamuri s-a făcut pe o singură propoziție a lui Herodot…
  • romanii au atacat dacia pentru că… dacii începuseră să atace coloniile romane, nu pentru că le plăceau Carpații;
  • romanii au construit podul de la Drobeta și tot romanii l-au dărâmat, pentru a stopa popoarele migratoare să intre în Imperiu;
  • Decebal se cam pronunța Dekebal (!!!);
  • România este singura țară unită prin limbă; restul Europei (și al lumii) și-a format statele pe baza istoriei comune, a cuceririlor șamd;
  • Majoritatea armatei lui Mihai Viteazu era formată din mercenari.

Și multe, multe alte lucruri, unul mai interesant ca altul.

E o lectură ușoară, de weekend, care s-ar putea să te facă să vezi un pic diferit istoria predată în școală.

2 Comentarii

Ionuț Staicu a scris

@Bilen: am zis mai sus, nu mi-a plăcut istoria; prin urmare nu am putut să compar datele/speculațiile cu ce știam din școală și nici dispoziția necesară de a cerceta singur nu prea o am :)

Pentru cei ce nu știu despre ce e vorba, iată câteva pasaje:

Avem şi un document ciudat printre documentele transilvane de la începutul secolului XIV: în 1325, un cleric ungur depune mărturie că un fiu de comite cuman a îndrăznit, în faţa unui tânăr nobil maghiar, să-l ponegrească pe rege zicând că nu-i ajunge nici la gleznă lui Basarab! De ce tânărul cuman, dacă a vrut să-l înjosească pe regele Ungariei, nu l-a comparat cu regele Poloniei, cu cneazul de Halici sau cu vreun despot sârb — de ce l-a comparat cu voievodul Basarab, când acesta nu se distinsese încă învingând pe trufaşul rege? Nu cumva fiindcă era mândru de el, îl ştia de un neam cu el, poate chiar rudă?

Mă întreb, în fine, dacă poreclei „Negru Vodă” dată de tradiţie „descălecătorului”, adică întemeietorului, poreclă pentru care s-au căutat tot felul de explicaţii, dintre care unele chiar năstruşnice, nu trebuie să i se păstreze explicaţia pe care o mai avea trei sute de ani mai târziu, când a fost culeasă de un celebru oaspete oriental în ţara noastră, Paul de Alep: i s-ar fi zis Negru Vodă pentru că era negricios la faţă!

Or, un cuman era desigur negricios în ochii cnejilor noştri slavo-români. De altfel, câteva decenii mai târziu, moldoveanul Miron Costin ne dă aceeaşi explicaţie! Avem o paralelă izbitoare în cazul scriitorului bizantin care, în veacul al XI-lea, vorbeşte primul mai amănunţit despre aromâni, generalul Kekaumenos: numele lui înseamnă pe greceşte „pârlitul la faţă”, „negriciosul” — porecla fusese dată bunicului său care era armean şi, probabil, mai oacheş decât grecii constantinopolitani!

Adaugă un comentariurăspuns pentru

Link-urile în context sunt binevenite. Comentariile fără nume/email valid sunt șterse.
PS: Comentariul NU este editabil.

Site-ul blog.iamntz.com utilizează cookie-uri. Continuarea navigării presupune acceptarea lor. Mai multe informații.

windows apple dropbox facebook twitter
windows apple dropbox facebook twitter