Primul lucru făcut după update-ul la ediția aniversară Win10 a fost să activez Ubuntu. Moah, și ce încântat eram!
Doar că am observat că nu merge totul atât de bine pe cât mi-ar fi plăcut:
- pachetele node nu se instalau (sau nu într-un timp rezonabil, cel puțin…);
- aplicațiile rails nu mergeau (sau mergeau la fel de execrabil ca prin Vagrant),
- consola merge un pic ciudat:
- click2 -> copy nu funcționează (este nevoie de click2 pe bara de titlu -> edit -> mark)
- history (up/down) nu funcționează întotdeauna
/homeeste diferit de%home%pentru că… nu știu de ce, cert e că absolut toate configurările făcute pe Windows pentru Git, SSH, Vim trebuie să le copiez. Nu, nu merge să fac symlink, fișierele trebuiesc copiate;- Nginx nu pornește; parcă nici Redis nu pornea.
Toate astea le-am descoperit cam în primele 10-15 minute de uz. Prin urmare, pe cât de entuziast am fost în a încerca, la fel de grăbit am și renunțat la bash. O fi util, dar nu știu încă la ce sau pentru cine.
Și mă întreb: sunt singurul în situația asta? Există cineva care folosește în mod curent vreun feature din bash-ul din Windows?
Eu l-am incercat pe insider. Avea multe buguri pe atunci, se deschidea cand avea chef. De atunci… nu l-am mai atins.
@Marius: deci e clar că e un feature extrem de util
Notiunea de „nativ” are totusi un rol bine definit in programare. Orice portare indiferent cat de bine e facuta nu e decat un rahat cu mot si nimic mai mult.
@Malin: Absolut. Doar că până la lansare, tot sistemul ăsta a fost prezentat în contextul „poți rula nativ aplicații ubuntu”
@Ionuț Staicu: Mda, si despre Wine se spune ca poate rula nativ aplicatii de Windows si 9 din 10 dau fail sau au gandaci prin ele…