Ești profesor? Cum să (nu) plictisești elevii?

Ești profesor? Cum să (nu) plictisești elevii? ©

Zilele trecute ziceam de problema cu Eminescu și despre cât de nepotrivit este acest autor în programa școlară. Pentru că ghici ce se întâmplă: atenția elevilor este extrem, dar extrem de ușor de pierdut.

Adu-ți aminte cum erai tu în școală și cum te uitai la ceas din minut în minut, cu speranța că timpul va începe să curgă mai repede. Dar vai, era un vis urât: profesorul continua să vorbească chestiile alea extrem de plictisitoare iar secundarul ceasului se mișca în reluare…

Eh, problema nu este neapărat programa – iar asta îi spun nevestei mereu – ci modul în care este servită informația elevului. Și i-am dat două exemple foarte bune:

  1. Scurta istorie a timpului a lui Hawking prezintă într-un mod accesibil o mulțime de concepte greu de digerat: teoria stringurilor, găuri negre șamd;
  2. Scurtă istorie a românilor a  lui Djuvara îți prezintă istoria într-un mod ușor diferit decât ne-a obișnuit școala românească.

Dacă prima carte nu este accesibilă elevilor nevestii, a doua… este. Și azi le-a citit câteva pasaje. Iar elevii au ascultat cu gurile căscate timp de vreo douăj’ de minute, cât li s-a citit despre Cuza și despre tot contextul politic de la sfârșitul secolului XIX. (apropo, cartea are transport gratuit zilele astea)

Repet: problema nu e neapărat informația ce li se toarnă elevilor în cap, problema stă în modul în care această informație le este livrată. Și tind să cred că nici nu se fac prea mari eforturi în această direcție, având în vedere că în fiecare an 1 septembrie ne ia prin suprindere și nu avem manualele gata decât prin martie…

Adaugă un comentariurăspuns pentru

Link-urile în context sunt binevenite. Comentariile fără nume/email valid sunt șterse.
PS: Comentariul NU este editabil.

Site-ul blog.iamntz.com utilizează cookie-uri. Continuarea navigării presupune acceptarea lor. Mai multe informații.

windows apple dropbox facebook twitter
windows apple dropbox facebook twitter