Cred că știm cu toții răzătoarele „normale”, cu patru fețe. O față e cu găuri mari (potrivită pentru legume), una cu găuri ceva mai mici (potrivită pentru parmezan), una cu niște găuri laaaate (potrivită pentru a tăia legumele felii și una cu găuri… ciudate.
(luată de aici)
La ce folosește fața asta? E greu de folosit, e imposibil de curățat, dacă e ceva măcar puțin umed se „îmbâcește” răzătoarea, deci, din punctul meu de vedere, e cea mai inutilă chestie de pe unealtă.
Îmi scapă mie ceva?
Ce probleme existentiale ai
Dacă afli, vreau și eu să știu.
In general pentru nuci, gen.
Lămâi sau portocale.
Cel puțin mama decojea cu partea aia.
Ști că la prăjituri se folosește câteodată doar coaja .
Mă rog coaja de lămâie o folosea mama.
Este pentru a răzui parmezanul!
Parmigiano grattugiato.
@Silviu: De acord, pentru parmigiano sau pecorino romano. De exemplu, la rețeta de paste „pepe e cacio”, fulgii de brânză doar pe răzătoarea de tipul acesta se obțin, fără apăsare, ca să iasă cât mai… finuți.
@Adriana: fiti mai copii cuminti! Pe la sarantocii aia de italieni am vazut niste razatoare de parmezanul pacii cat degentul meu mic, cu care iti radeau niste branza d’aia asa cat cel mult de miros! Sa iti rada zgarcitii aia cu razatoare d’asta mare?! Valeuuuu … ca de va aud aia va baga la blasfemie.
Din ce stiu eu, pe fața asta se rade tarhana, un aluat care se foloseste pe post de taitei in supa.
Incet si sigur ajungem la concluzia ca fiecare rade cam ce are si ce poate!
Biscuiti.
@Add: cum ziceam!
Degete. :))))))))