Pe Reddit si pe grupurile de FB pe care mai bântui, mai văd și „antreprenori” de ocazie, indivizi care sunt dornici să vândă orice, cât timp le aduce un profit. De preferat cât mai mare.
Evident, asta e baza comerțului și, în general, sunt de acord cu abordarea asta, indiferent că-i vorba de vin, cărți sau caviar. Doar că… este o limită. Sau ar trebui să fie.
Suntem într-o situație nasoală. Noi, ca civilizație. Și suntem în treaba asta cu toții, indiferent că faci un șmen mic sau că ești mare șmecher. Și pentru că am intrat împreună în treaba asta, înseamnă și că… ieșim împreună din treaba asta.
Am văzut la piață – la tarabe adică – produse de curățenie cumpărate de la LIDL, cărora li s-a pus un adaos micuț, de vreo 150%. Spirtul a ajuns la prețuri astronomice, de au ajuns vasluienii că e mai ieftin să tragă Metaxa prin pâine în loc de Mona.
N-am nici o problemă în a aplica cererea și oferta la … literalmente orice altceva, dar la singurele arme împotriva unui virus? Chiar crede cineva că asta e o idee bună?
Întotdeauna pe vremuri de criză, indiferent de tipul ei apare o piață neagră. Deal with it. 😃