Dune și Fundația sunt cărțile mele favorite. Nu sunt sigur dacă cele mai cele, dar cu siguranță sunt acolo, în top. La Fundație nu s-a încumetat nimeni să facă un film, deși sunt discuții de ani de zile.
La Dune s-au găsit doi curajoși. În ciuda hype-ului, n-aș putea spune că filmul lui Lynch din anii ’80 m-a dat pe spate sau ceva, dar hey, așa sunt eu, un superficial ignorant. În decembrie 2020 se anunță încă o ecranizare după Dune; are parte de hype dar… atât. Vedem în câteva luni.
Dar ceea ce probabil nu știi este că Dune a mai avut o încercare de ecranizare, în anii ’70. Dar a fost un proiect atât de ambițios încât a eșuat din varii motive. Darrrr… la ce viziune avea Jodorowsky, se pare că noi, consumatorii de film, am pierdut cel mai mult.
Documentarul e mișto.
Ha, parca am auzit ceva da’ nu eram sigur. Am gasit si un mic preview:
Momoa ca si Duncan? Din clipul de mai sus vad ca l-au subtiat cumva.
Io-te si cast-ul:
Timothée Chalamet as Paul Atreides
Oscar Isaac as Leto Atreides I
Rebecca Ferguson as Jessica Atreides
Stellan Skarsgård as Vladimir Harkonnen
Dave Bautista as Glossu Rabban Harkonnen
Charlotte Rampling as Gaius Helen Mohiam
Javier Bardem as Stilgar
Josh Brolin as Gurney Halleck
Jason Momoa as Duncan Idaho
David Dastmalchian as Piter de Vries
Chang Chen as Wellington Yueh
Zendaya as Chani Kynes
Sharon Duncan-Brewster as Liet-Kynes
Bautista ca Rabban…sa zicem ca da. Javier Bardem ca Stilgar – ma, actorul asta-i chiar misto. Skarsgård ca si baronul gras Harkonenn… o sa trebuiasca sa-i puna ceva proteze.
Nume mari. Sa vedem ce-o iesi.
@Gigel Anonimu’: Din filmul de anul ăsta au apărut doar câteva poze, nici un clip. Momoa mi se pare potrivit pentru Duncan. Adică descrierile din cărți ale lui Duncan sunt cam spot-on Momoa
Da, ai dreptate, am revazut recent filmul „Dune” din 1984, o dezamagire maxima, nici nu mai stiam ca in film apare si Patrick Stewart dar in rol secunadar. By the way, Stewart are lipici cand e vorba de SF, i-am cam vazut toate filmele.
@sorin: nu sunt foarte sigur dacă a fost o dezamăgire în anii ’80, pentru că e greu ca, având așteptările curente de efecte și joc actoricesc, să judecăm pe bune un film SF de atunci.
Darrrr… suferă de aceeași problemă ca FOARTE multe filme făcute după cărți: se pleacă de la premisa că știi deja cărțile, iar filmele sunt așa… un fel de reprezentare grafică a ceea ce știi deja.