Ciorbe și stomac

Ciorbe și stomac ©

În afară de cea de burtă, nu aș putea spune că sunt dornic să mănânc ciorbe. Bine, nici ciorba de burtă nu aș mânca-o zilnic, dar de două-trei ori pe an… merge. Și tot aud chestia asta, că ciorba e bună pentru stomac, pentru intestine etc.

Din punct de vedere… istoric, îi înțeleg scopul: o pâine și o oală de apă cu gust de legume și – poate – de oase hrănea tot familionul. Dar era mai mult vorba de situația din perioada aia, nu cred că avea legătură cu cine știe ce proprietăți magice asupra organelor. Nu?

Când ești bolnav, supele sunt bune pentru că te hidratează iar organismul consumă mai puțină energie digerându-le.

Dar când ești sănătos?

Există vreun studiu care să confirme că ciorbele sunt în vreun fel benefice pentru organism?

4 Comentarii

Ady a scris

Nu-s medic, dar îmi imaginez că un pic de lichid înmoaie altfel bolul alimentar și mai ales resturile care trebuie eliminate, astfel încât să nu elimini pietre. :)
Plus că în anumite condiții mi se pare un fel de mâncare care umple stomacul, te face să te simți sătul fără un aport caloric foarte mare și fără să zici că poate fermenta (ca niște fructe sau o salată). Mie îmi place să mănânc la cină, ca unic fel: ține de foame, dar e destul de „ușoară”.

Alex a scris

Povestea care m-a invatat ca fac bine la burta ciorbele.

De pe la 2 ani pana pe la 3 ani si jumatate, fiica mea avea MAAAARI dificultati in face treaba a doua, la modul ca, efectiv, plangea cand trebuia sa faca, atat de tare o dureau si burta, si fundul. Asta pana intr-o buna zi cand a inceput sa manance, pe langa iaurtul zilnic, (ghici ce?!?) ciorba :)

Adica la noi o masa de pranz fara o ciorba e o raritate.

dan a scris

asiaticii maninca supa sau ciorba la felul 2 (felul 1 fiind mincare mai .. groasa) – dilueaza bolul alimentar gros (bine, la ei cred ca mai si stinge .. din iuteala)
de multe ori si eu procedez asa

la noi invers si parca te balonezi si merge mai greu felul 2

Paul a scris

In stomac, oricum bolul alimentar e descompus si amestecat cu restul continutului, pentru a forma ceea ce se numeste chim gastric. Aceasta amestecare continua si la nivelul intestinului. La nivelul intestinului subtire, apa + mancare sau ciorba produce fix acelasi rezultat (desi bolurile alimentare remarcabil de solide, fara destula saliva, pot face digestia la nivelul stomacului putin mai dificila – rezultatul e oricum acelasi).

In intestinul gros, majoritatea apei este extrasa. Un scaun ideal contine o anumita cantitate de apa. Pentru a preveni intestinul gros sa extraga prea multa apa, e necesara o flora intestinala fericita si fibre. Flora intestinala se imbunatateste prin consumul de probiotice, alimente cu bacterii ce inmultesc flora (prezente de obicei in alimente fermentate – iaurt, muraturi). Prebioticele sunt alimente care hranesc flora.

Pe langa o flora fericita, mai e nevoie de fibre. O teorie personala spune ca mancarea romaneasca nu prea contine fibre – preferam paine alba, ca garnituri folosim excesiv cartoful, si nu prea avem garnituri cu multe fibre, cum ar fi fasole verde. In schimb, ciorbele contin fibre: ciorba de fasole, ciorba de praz, ciorba de orice leguma care vine cu multe fibre, in timp ce felul 2 este de obicei o combinatie de proteina cu carbohidrati.

Personal, nu am mancat niciodata prea multe ciorbe, iar ultimii 10 ani doar de 2-3 ori pe an. De asemenea, sunt culturi/popoare intregi care nu au o cultura pentru ciorbe, cum ar fi englezii – da, au ocazionala supa, dar e supa-crema, nu ciorba.

Adaugă un comentariurăspuns pentru

Poți adăuga bucăți de cod folosind [code]codul tău aici[/code], [js][/js], [php][/php] etc.

Link-urile în context sunt binevenite. Comentariile fără nume/email valid sunt șterse.
PS: Comentariul NU este editabil.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site-ul blog.iamntz.com utilizează cookie-uri. Continuarea navigării presupune acceptarea lor. Mai multe informații.

windows apple dropbox facebook twitter