Limbile străine din școală sunt degeaba

Limbile străine din școală sunt degeaba

Stăteam și mă gândeam la toate limbile străine făcute în parcursul meu școlăresc: am început cu germană, franceză, engleză, latină. Șapte ani din prima, câte patru din celelalte. Latina doar în clasa a 8-a, de vreo trei-patru ori tot anul; deh, admiterea era mai importantă.

Din germană și franceză am rămas cu „eins zwei polizei” respectiv „aujourd’hui nous avec prepare”. Doar verbal, să ne înțelegem, că a trebuit să caut pe google cum se scrie (și nici nu sunt sigur că e corect). Engleză înțelegeam la un nivel OK, dar hei, cine făcea analiză pe Beowulf în engleză?! (bine, la vârsta aia înțelegeam fix nimic, doar repetam ca papagalii).

Și mi-am dat seama de ce limba străină din școală este aproape inutilă: mulți profesori (sau mă rog, ăia cu care am interacționat eu…) de limbi străine sunt incapabili să poarte o conversație în limba străină. This is a pen. This is a girl. My name is Slim Shady. I’m very hot today. Și cam atât.

Zilele astea, când am ajuns la Romulus pe HBO (un film în care se vorbește în… latină) mi-am dat seama că habar n-aveam cum sună latina. Din păcate, trailerele filmului sunt dublate în italiană, dar, în ansamblu, intonația, melodica limbii latine aduce mai mult a maghiară decât a orice altceva!

Sunt curios dacă din tot sistemul de învățământ primar și gimnazial al ultimilor 50 de ani au ieșit oameni care au învățat o limbă străină la nivel conversațional. Efectiv, să ajungă în Franța, doar cu franceza învățată în școala generală și să se descurce. Nu neapărat să citească Voltaire, dar să poată cere o pâine (am observat că pâinea asta e laitmotiv, mai ales în Ardeal…), să răspundă la întrebări, să se înțeleagă cu francezul de pe stradă.

5 Comentarii

dam167 a scris

Pe scurt, eu am învățat engleza la nivel avansat în generală – mai exact gramatica în timp ce vocabularul mi l-am completat în timp. Eu nu m-am considerat prea avansat, dar am tot primit complimente la prezentări cursive în engleză (vorbit liber) sau în publicații tehnice. Probabil că păstrez un accent estic că na, nu locuiesc într-o țară unde se vorbește engleza ca să-mi șlefuiesc pronunția, dar pot vorbi liber, inclusiv la nivel tehnic.

Franceza nu mi-a plăcut și n-am învățat mai nimic. Probabil că aș putea rupe câteva cuvinte, poate să cer pâine, cum spui tu, dar nu consider că știu ceva. Aici a depins și de mine în școală, am avut un dezinteres total.

Dacă ai observat, gramatica la noi se învață în gimnaziu, poate pentru că poți reține mai ușor n reguli. Dacă reușești să rămâi cu ceva din școală e totuși mare lucru. Ca nivel și vocabular depinde și de profesori și de tehnicile de predare, eu am învățat engleza pentru că profesoara studiase în alte țări și ne-a pus să ne cumpărăm manuale străine – era complet altă abordare față de ce se făcea în mod uzual.

Văd că foarte mulți oameni educați sunt duri cu școala și învățământul în general, dar problema școlii din România e că îți lasă cumva impresia că acolo e tot ce trebuie să știi – nu e, e doar o introducere. Vorbesc aici mai ales de învățământul pre universitar, că la facultate e altceva.

Ionuț Staicu a scris

@dam167: Nu știu dacă „dur” e cuvântul potrivit. Nevasta e în sistem, am cumva un inside view asupra multor lucruri, ceea ce îmi formează unele păreri.

Dezvoltarea vocabularului? De acord, depinde de profesori. Dar de la profesori mă aștept, în primul rând, să aibă o pronunție impecabilă și să transmită cumva treaba asta elevilor. Și tind să cred că primul pas ar fi ca profesorul să vorbească – în clasă – exclusiv limba predată. O oră de imersiune completă pentru copii, îți dai seama cum ar fi? (mai auzeam de genul ăsta de profesori când eram în școală… mi se părea foarte tare atunci; mi se pare foarte tare și acum).

Doar căăăă… atunci când vezi profesori care pronunță (the) sau care traduc mot-a-mot din română (profesor de engleză care zice „I’m very hot today”; alt profesor zice că „I’m pulled by the current” etc), parcă îți trece și ție blândețea și indulgența. :)

Cristian Ciofu a scris

Am facut franceza de prin clasa a 4a sau a 5a – nu mai retin exact. Pana in clasa a 12a. Multa franceza „pe hartie”, putina tare ramasa in cap – aproape deloc ca sa fiu sincer.

Am plecat in Franta in 2010 si la interviul de la facultate mi-a fost jena sa ii spun tipului ca am facut vreo 8 ani de franceza. Am evitat pe cat posibil subiectul… Interviul l-am facut in engleza pana la urma.

Insa nu stiu cat este vina sistemului si cat este a noastra, a invataceilor.

Sunt insa complet de acord cu faptul ca profesorii vorbesc ca-n carti si nicidecum ca „in realitate”.

Eu cand am ajuns in Franta, printre francezi, pot spune ca la inceput nu intelegeam mare lucru. Eram pierdut. Prindeam ceva cuvinte, incercam sa prind sensul frazelor, dar era foarte aiurea. Tin minte ca la primele sedinte 100% in franceza la munca (de ~1 ora) aveam dureri de cap apoi toata ziua.

Prima problema este viteza de exprimare… La scoala inveti in mod slow-mode, dar cand dai nas in nas cu realitatea, nu prea iti vorbeste asa cel din fata ta :).

A doua problema este evolutia constanta a limbii (la fel, in contextul realitatii de zi de zi). Manualele nu cred ca reflecta asta…

A treia problema este ca „pe vremea noastra” cred ca foarte putini profesori de limbi straine au avut ocazia sa mearga macar o data in tara respectiva pentru a „lua pulsul”, pentru a face ceva conversatii, pentru a practica.

Dar na, poate acum lucrurile stau altfel. Cel putin sper ca ceva ceva s-a schimbat :)

Alex a scris

Începusem să scriu un răspuns kilometric pe temă, dar mi-am dat semaa că aveam deja articol pe temă.

Pe scurt: încă înainte de a discuta despre calitatea profesorilor, trebuie remarcat că la ritmul de 1-2 ore pe săptămînă oricum nu înveți o limbă străină. Ar trebui să petreci mult mai mult timp acasă la studiu individual. Poți să ai pe cel mai bun prof din lume, dacă tu nu depui eforturi, degeaba.

Și, ca argument în completarea articolului: sunt studii care arată că trebuie să știi cele mai frecvente 2000 de cuvinte din limbă, pentru a o înțelege în proporție de mai mult de 90%, și deci pentru a putea pricepe un text mediu de la ziar, sau ce auzi la radio, sau ce zice un vorbitor mediu. De fapt ar trebui vreo 4000 pentru a te duce confortabil spre nivelul B2, mi se pare mie. Volumul predat și reținut din școală este însă mult mai mic.

Adaugă un comentariurăspuns pentru

Poți adăuga bucăți de cod folosind [code]codul tău aici[/code], [js][/js], [php][/php] etc.

Link-urile în context sunt binevenite. Comentariile fără nume/email valid sunt șterse.
PS: Comentariul NU este editabil.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site-ul blog.iamntz.com utilizează cookie-uri. Continuarea navigării presupune acceptarea lor. Mai multe informații.

windows apple dropbox facebook twitter