Grigore V. în vârstă de 34 ani, nemaiputând face față stresului cauzat de pierderea locului de muncă (era mare șef la o multinațională), a crizei economice, a despărțirii de prietenă – care îl iubea atât de mult încât a zburat la brațul celui mai bun prieten al lui Grigore (care a rămas angajat în aceeași multinațională) în ziua imediat următoare concedierii – și, de ce nu, din cauză că echipa lui favorită de fotbal (FC Valea Albă) a retrogradat iar, a hotărât să-și pună capăt zilelor.
Prin urmare, s-a îndreptat voinicește spre farmacie, de unde a achiziționat – cu ultimii bani – două cutii de Valium (da, știu, nu se dă fără rețetă, dar de dragul poveștirii!). Ajuns în fața blocului, stă și se gândește: „să iau liftul? Să o iau pe scări? Ah, la dracu, o iau cu liftu’. Stau la etajul 1 și n-am mers niciodată cu liftul, dar îl plătesc lunar!”
Val-vârtej, intră în casă și, disperat fiind din motivele enumerate mai sus (în special partea cu FC Valea Albă!), își toarnă un pahar de Izvorul Minunilor (că doar o minune mai putea face echipa aia să câștige vreun meci) și înghite cu nesaț un pumn de Valium….
Grigore se stinge încet, ofticat fiind că a văzut două pete lăsate de Nea’ Vasile (zugravul!) pe tavan în urmă cu două luni când a redecorat casa…
Cum? Nimic nu are legătură? Păi și ce? Un nene șofer cum a murit din explozia unui cauciuc?
Cred că mă fac jurnalist, am talent la dramatizări 
Am citit primele randuri si chiar ma gandeam ca inca un nebun si-a pus capat zilelor :)), buna dramatizarea ;)!
am aflat si eu de unde statusul cu compotu’… mai bine mai tarziu decat niciodata.