Despre zilele de post

Când eram mai mic – 11-12 ani – am avut o perioadă în care mi-a plăcut religia destul de mult să mă duc la biserică, să postesc și alte chestii d’astea. Desigur, bunicile mele nu putea decât să se bucure când vedeau că au un nepot habotnic :w00t: Din păcate pentru ele și din fericire pentru mine* am găsit alte activități mai geek interesante. Cum ar fi să mă curentez la trafu de înalte prin televizoare antice. Dar despre asta cu altă ocazie.

Chestia cea mai drăguță din toată această experiență este că mi-a plăcut. Foarte mult. Iar eu, când găsesc ceva care să-mi placă suficient de mult, mă documentez și învăț despre acel „ceva”. Prin urmare, la 12 ani eram o enciclopedie creștin-ortodoxă ambulantă. Nu pot spune că sunt la fel și acum, dar încă știu foarte multe treburi. Iar una din treburile astea ar fi zilele de post.

Eu am învățat că zilele de post (fie că-i miercuri, vineri sau un post mai mare – Crăciun, Paște și ce o mai fi) sunt pentru curățarea sufletului și a trupului. Adică vreo 200 zile pe an – căci atâtea zile de post sunt – ar trebui să te rogi, să mănânci foarte… light (fără niciun fel de grăsime) și să te rogi, preferabil în singurătate. A ține post ar însemna o viață austeră (pe această cale îi mulțumim domnului Boc că are grijă de noi!), fără a te înfrupta din tot felul de bunătățuri.

Cum s-a înțeles postul în secolul nostru?

  • Fără produse de origine animală. Carne, ouă, lapte;
  • Prăjituri de post;
  • Tot felul de mâncăruri, care mai de care mai exotice și mai delicioase (pentru că, om fi noi săraci și din punct de vede gastronomic, dar popoarele din jur nu sunt!)
  • Vin, țuică și alte tării la discreție;
  • Dacă se poate și câte o partidă de sex sălbatic în fiecare seară, nu-i nicio supărare!

Sunt singurul care vede postul ținut de majoritatea dintre noi ca un soi de trend? Este un fel de „fii mai bun de Crăciun/Paște/whateva”. Cum vine asta? 150 zile pe an faci destrăbăl total și 200 le postești?

Ps: da, dacă vii și mă înjuri că iar m-am luat de Dumnezeu, ești un credincios adevărat! Să nu ucizi a fost o poruncă descoperită după cruciade! :w00t:

* Vedem dacă e „din fericire” după ce crăp. Dacă n-ajung în locuri fierbinți, e din fericire. Dacă ajung în locuri fierbinți…. Well…

Later edit: mâine e dezlegare la pește. Cine se riscă la un șalău cu sos de ceapă și mere? Să postim cum se cuvine!

9 Comentarii

irina a scris

:D asa este ce-i drept, dar stii cum esi cu postul asta?!la fel cum este si cu credinta in dumnezeu.poti fi credincios fara sa te duci la biserica, asa ca fiecare tine post dupa cum crede el de cuviinta.si ai sa fii uimit poate cand vei auzi ca pana si preotii au pareri diferite despre post, de felul cum se tine.

nonyhaha a scris

si pe mine ma fascineaza ceea ce inteleg anumite persoane prin post. si eu, de altfel, cred ca postul este o perioada de purificare mai mult spirituala, dar si trupeasca. deci trebuie sa gandesti frumos si sa te abtii de la desfrau. de orice fel. adica nu incepi cu dulce de post, carne din soia, ca doar nu e carne, e soia, dar are gust de carne… si alte podoabe de genul… vrei sa tii post, si crezi ca esti in stare? tii post. nu, degeaba te dai mare credincios si mananci rahat. eu nu am mai tinut post de multi ani de zile. stiu ca as putea tine post, fara sa mananc aiureli, dar nu simt inca nevoia.

Staicu Ionuț Bogdan a scris

Irina, nu prea ai dreptate. Dacă ții postul, îl ții pentru că ești credincios. Și dacă ești credincios, ar cam trebui să ții postul după Lege, nu după capul tău.

Așa consider și eu că a ține post înseamnă a nu mânca… anghinare sau icre negre. Cum sună?

Despre preoți… Numai de bine. Chiar vrei să-mi știi părerea vis-a-vis de porcii cu sutană? :death:

v3l0 a scris

Eu banuiam de mult chestia asta, ca prea era OK sa mananc fasole in post. Si ciuperci. Si orez de la Unchiu Ben ( cu ciuperci).

Si chiar am vazut niste „fete bisericesti” pe la tembelizor care spuneau exact asta… ca nu e OK sa mananci chestii care sa-t placa si sa aiba doar calitatea ca nu-s de provenienta animala. In plus tre sa lucrezi si la suflet in perioada respectiva.

Sincer… nu cred in post in totalitatea lui. Cred in partea aia cu rugatul in liniste, unde n te vede si aude nimeni. De asemnea nu am nimic cu cei care nu cred in nimic dar sunt oameni de treaba.

Adaugă un comentariurăspuns pentru

Link-urile în context sunt binevenite. Comentariile fără nume/email valid sunt șterse.
PS: Comentariul NU este editabil.

Site-ul blog.iamntz.com utilizează cookie-uri. Continuarea navigării presupune acceptarea lor. Mai multe informații.

windows apple dropbox facebook twitter