Plățile homeopate

Una dintre cele mai mari șarlatanii ale ultimelor două sute de ani sunt medicamentele homeopate (și homeopatia, în general). Chiar dacă nevasta e foarte încântată de ele, eu nu preget să glumesc pe seama biluțelor de zahăr pline de substanță activă. Ce substanță activă? Păi stai să vezi!

Toate medicamentele sunt făcute în jurul unei substanțe active, care te tratează de suferința ta. (Nurofenul are ca substanță activă ibuprofenul, de exemplu). Homeopatele au și ele astfel de substanțe active, de exemplu ficatul de rață (iar aici mă refer la oscilo… ceva greu de pronunțat și de memorat). Pentru că logic, ficatul de rață este excelent în tratarea tusei. Nu?

Dar nu-ți imagina că oscilobumbum ăsta e un fel de pateu din ficat de rață. Nu. Este diluat în apă, la un raport de 1/100. Adică o parte pateu, o sută de părți apă. Apoi se ia o parte din această ciorbă de ficat și se diluează iar, în același raport. Și se repetă diluarea asta de vreo 1-2-300 ori. Cumva, în știința asta din spatele homeopatiei, este explicat că, cu cât este mai diluată o substanță, cu atât mai este mai puternică.

Iar asta nu e vreo teorie a conspirației sau ceva, este explicația oficială a companiilor ce produc aceste minunate medicamente! e.g. Boiron.

Cum sunt încapsulate aceste substanțe super puternice? În zahăr! În biluțe de zahăr! Păi nu?

Care-i faza cu titlul? Cred că de acum înainte, atunci când mai ajung la farmacie, doar voi apropia portofelul de casa de marcat și voi spune: păstrați restul! Sau voi da o monedă de un ban și voi cere jumătate din acțiunile lanțului de farmacii.